1. [DEX '09] PLANTIVOR, -Ă, plantivori, -e, adj. (Înv.) Erbivor. – De la plantă1.
2. [MDA2] plantivor, ~ă sn, a [At: DEX-S / Pl: ~i, ~e / E: cf plantă] (Înv) 1-2 (Animal) erbivor.
3. [DETS] PLANTI-1 „plantă”. ◊ L. planta „mlădiță” > fr. planti-, engl. id. > rom. planti-. □ ~col (v. -col1), adj., (despre organisme) care locuiește pe plante; ~vor (v. -vor), adj., (despre insecte) care se hrănește cu plante.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL