1. [DEX '09] PLĂMĂDIRE s. f. Acțiunea de a (se) plămădi și rezultatul ei. – V. plămădi.
2. [MDA2] plămădire sf [At: POLIZU / Pl: ~ri / E: plămădi] 1 Pregătire a unui amestec de făină, apă și drojdie, în vederea preparării aluatului Si: plămădit1 (1). 2 (Pex) Frământare a aluatului Si: plămădit1 (2). 3 (Ccr) Masă2 rezultată prin frământarea aluatului Si: plămădit1 (3). 4 (Pop) Preparare. 5 (Pop) Macerare. 6 (Pop) Digerare. 7 (Rar) Pătrundere. 8 (Rar) Infiltrare. 9 (Trs) Depunere a plămadei (10) la albine Si: plămădit1 (11). 10 (Fig) Creare. 11 (Fig) Alcătuire. 12 (Pop; șîs ~a inimii) Boală despre care se crede uneori că este adusă de strigoi.
3. [DEX '98] PLĂMĂDIRE, plămădiri, s. f. Acțiunea de a (se) plămădi și rezultatul ei. – V. plămădi.
4. [DLRLC] PLĂMĂDIRE, plămădiri, s. f. 1. Acțiunea de a (s e) plămădi, de a face plămădeală. Frămîntarea aluatului împreună cu plămădeala sau cu drojdia.
5. [DEX '09] PLĂMĂDI, plămădesc, vb. IV. 1. Intranz. A pregăti o plămădeală; p. ext. a frământa, manual sau mecanic, aluatul împreună cu plămădeala sau cu drojdia în vederea obținerii unui aluat omogen. ♦ P. ext. A face un amestec în vederea obținerii unui preparat; a pregăti, a prepara alimente. 2. Tranz. și refl. A (se) zămisli, a (se) făuri; fig. a (se) alcătui, a (se) forma. – Din sl. pomladiti „a întineri”.
6. [MDA2] plămădi [At: PSALT. 197 / V: (reg) plom~, plomodi / Pzi: ~desc / E: ns cf slv *помладити] 1 vi (Pop) A pregăti un amestec de făină, apă și drojdie, în vederea preparării aluatului. 2 vi (Pop; pex) A frământa aluatul. 3 vt (Pop; îe) A ~ inima cuiva A face cuiva descântece pentru a-l vindeca de o boală. 4 vr (Pop; îe) A i se ~ inima cuiva A se îmbolnăvi de o boală nedefinită mai deaproape. 5 vr (Pop; îae) A se vindeca prin descântece. 6 vt (Pgn) A face un amestec în vederea obținerii unui preparat. 7 vt (Pop) A pregăti alimente prin amestecare Si: a prepara. 8 vt (Reg; îe) A ~ curechi A pune varza la acrit. 9-10 vtr (Pop) A (se) macera. 11 vt (Reg) A digera alimente. 12 vr (Rar) A pătrunde. 13 vr (Rar) A se infiltra. 14 vr (Reg; d. albine) A depune plămadă (10) pentru a se înmulți. 15 vi (Pop) A purta rod și a da urmași Si: a concepe, a zămisli. 16-17 vtr (Șfg) A (se) făuri. 18 vt A crea prin frământare. 19-20 vtr (Șfg) A (se) alcătui. 21-22 vtr A (se) forma.
7. [MDA2] plomădi v vz plămădi
8. [MDA2] plomodi v vz plămădi
9. [DLRLC] PLĂMĂDI, plămădesc, vb. IV. 1. Intranz. A face un aluat moale din puțină făină, drojdie și apă caldă, ca să dospească; a face plămădeală. Mîni, pe vremea asta, zise ea, plămădesc de pîne. Cuptorul cred că e în bună stare. SADOVEANU, P. M. 246. Apoi mama plămădea Ș-o lăsa pînă dospea. ALECSANDRI, P. P. 390. ◊ Refl. pas. Se plămădește de colaci cu aluat anume pregătit, ori cu țaică din tîrg și, cînd plămădeala e gata, se frămîntă bine aluatul. ȘEZ. V 138. ◊ Fig. Izvoarele și apa ploilor se plămădiseră în mocirle, GALACTION, O. I 210. 2. Tranz. A frămîntă aluatul împreună cu plămădeala sau cu drojdia pentru ca să fermenteze. Halal, zău, de cine știe Să facă plăcintărie, S-o dospească, plămădească, În cuptor s-o rumenească. ALECSANDRI, T. 142. ◊ A frămîntă, a amesteca; a face să fermenteze. Își petrecea zilele plămădind cantaride. NEGRUZZI, S. I 205. 3. Tranz. A zămisli, a procrea, a concepe. Mătușa Uțupăr tăinuie cu mama. Are ea un vecin unul Mărinache Piele. Cu Piele a plămădit-o pe Dița. STANCU, D. ♦ Refl. Fig. A se forma, a se făuri. Sufletele mari se plămădesc în valurile răstriștei. ODOBESCU, S. I 261. 4. Tranz. (Cu privire la o creație) A plăsmui; a crea, a compune. Minuni plăpînde plămădim din tină, Cioplim din beznă forme de lumină. BENIUC, V. 7. Marele compozitor italian [Rossini] a știut să plămădească acest cap d-operă al muzicei de vînătorie. ODOBESCU, S. III 94.
10. [Șăineanu, ed. VI] plămădì v. 1. a frământa aluatul; 2. fig. a urzi.
11. [Scriban] plămădésc și plo- v. tr. (vsl. sîrb. po-mladiti, a întineri, *a muĭa). Amestec țaica cu făină și apă ca să dospească. Fig. Uneltesc, urzesc.
12. [Scriban] plomădésc, V. plămădesc.
13. [DOOM 3] plămădire s. f., g.-d. art. plămădirii
14. [DOOM 2] plămădire s. f., g.-d. art. plămădirii
15. [DOOM 3] plămădi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. plămădesc, 3 sg. plămădește, imperf. 1 plămădeam; conj. prez. 1 sg. să plămădesc, 3 să plămădească
16. [DOOM 2] plămădi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. plămădesc, imperf. 3 sg. plămădea; conj. prez. 3 să plămădească
17. [DER] plămădi (plămădesc, plămădit), vb. – 1. A amesteca aluatul cu drojdia. – 2. A urzi, a unelti. – 3. A concepe. Sl. pomladiti (Tiktin). Acest verb apare numai cu sensul de „a întineri”, dar trebuie să-l aibă și pe acela de „a înmuia”, cf. slov. mladina „maia, drojdie”. Der. din sb., cr. plamiti „a arde” (Cihac, II, 240) nu pare posibilă. – Der. plămadă, s. f. (maia); plămădeală, s. f. (maia; aluat).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL