1. [DEX '09] PLAGIATOR, -OARE, plagiatori, -oare, s. m. și f. Persoană care plagiază. [Pr.: -gi-a-] – Din lat. plagiator.
2. [MDA2] plagiator, ~oare smf, a [At: GHEREA, ST. CR. I, 146 / P: ~gi-a~ / Pl: ~i, ~oare / E: plagia + -tor] (Rar la feminin) 1-2 (Persoană) care plagiază (1) Si: (înv) plagiar (1-2).
3. [DLRLC] PLAGIATOR, plagiatori, s. m. Persoană care plagiază. Criticii cei mai neîmpăcați ai dragostei obiectează că ea a fost cîntată veacuri și de atîția poeți, încît cei de azi nu mai pot să spuie ceva nou... Nu vor fi decît plagiatori, mai mult ori mai puțin dibaci. GHEREA, ST. CR. I 146.
4. [DN] PLAGIATOR, -OARE s.m. și f. Persoană care plagiază. [< plagia + -tor].
5. [MDN '00] PLAGIATOR, -OARE s. m. f. cel care plagiază. (< plagia + -tor)
6. [Șăineanu, ed. VI] plagiator m. cel ce fură din operele altuia și le publică ca ale sale.
7. [Scriban] *plagiatór, -oáre s. (lat. plagiátor, -óris). Care plagiază.
8. [DOOM 3] plagiator (desp. -gi-a-) s. m., pl. plagiatori
9. [DOOM 2] plagiator (-gi-a-) s. m., pl. plagiatori
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL