1. [MDA2] plăcintioară sf [At: I. BOTEZ, ȘC. 112 / V: (reg) ~nci~ / Pl: ~re / E: plăcintă1 + -ioară] (Șhp) 1-2 Plăcințică (1-2).
2. [MDA2] plăcincioară sf vz plăcintioară
3. [DLRLC] PLĂCINCIOARĂ, plăcincioare, s. f. (Regional) Plăcintuță. Ce-aduci, puică, de mîncat? Plăcincioare cu groșcior. I. CR. II 301.
4. [DLRM] PLĂCINCIOARĂ, plăcincioare, s. f. (Reg.) Plăcintuță. – Din plăcintă + suf. -ioară.
5. [DOOM 3] plăcintioară (rar) (desp. -tioa-) s. f., g.-d. art. plăcintioarei; pl. plăcintioare
6. [DOOM 2] plăcintioară (rar) (-tioa-) s. f., g.-d. art. plăcintioarei; pl. plăcintioare
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL