1. [MDA2] piclui vi [At: CIHAC, II, 259 / V: ~tlui / Pzi: ~esc / E: piclă + -ui cf pn pitlowa] (Mol; Buc) A cerne foarte fin, spre a obține o făină de calitate superioară.
2. [MDA2] pitlui v vz piclui
3. [Scriban] picluĭésc v. tr. (din maĭ raru pitl- [Bucov.], rut. pitlĭuvati, pol. pytlować, a cerne, d. pytel, sită; ung. pitle, pitlik, sită, d. germ. beutel, sită. P tl = cl, cp. cu cotlesc și coclesc, atlaz și aclaz). Est. Cern făina foarte fin. – Pop. chicluĭesc.
4. [Scriban] pitluĭésc, V. picluĭesc.
5. [DER] piclui (picluiesc, picluit), vb. – A cerne. – Var. pitlui. Rut. pytljuvaty (Tiktin; Candrea), cf. pol. pytlować, ceh. pytlovati. – Der. piclă, adj. (fină), se zice despre făină.
6. [DAR] piclui, picluiesc, vb. IV (reg.) a cerne (foarte fin), pentru a obține o făină de calitate superioară.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL