1. [DEX '09] PIROGRAVAT, -Ă, pirogravați, -te, adj. (Despre obiecte sau părți ale unor obiecte din lemn, os, piele etc.) Decorat cu pirogravuri; (despre desene, ornamente, inscripții etc.) executat prin pirogravare. – V. pirograva.
2. [MDA2] pirogravat, ~ă a [At: TEODOREANU, M. II, 32 / Pl: ~ați, ~e / E: pirograva] 1 (D. obiecte sau părți ale unor obiecte din lemn, os, piele etc.) Decorat cu pirogravuri (1). 2 (D. desene, ornamente, inscripții etc.) Executat prin pirogravare.
3. [DLRLC] PIROGRAVAT, -Ă, pirogravați, -te, adj. Decorat cu pirogravuri; executat prin pirogravare. Monogramă pirogravată. ▭ Se minunau de scoarțele romînești de pe paturi și de pe pereți, de mobila pirogravată. PAS, Z. III 252.
4. [DEX '09] PIROGRAVA, pirogravez, vb. I. Tranz. A grava desene pe un obiect de lemn, de piele, de os etc. cu ajutorul unui vârf de metal înroșit în foc sau cu un termocauter. – Din fr. pyrograver.
5. [MDA2] pirograva vt [At: BRĂTESCU-VOINEȘTI, P. 173 / Pzi: ~vez / E: fr pyrograver] A grava pe lemn, pe os, pe piele etc. în straturile superficiale, cu ajutorul unui vârf de metal înroșit în foc sau cu un termocauter, pentru a ornamenta.
6. [DLRLC] PIROGRAVA, pirogravez, vb. I. Tranz. A grava desene pe o suprafață sau un obiect de lemn, de piele etc, cu ajutorul unui vîrf de metal ascuțit, înroșit în foc, sau cu un aparat special.
7. [DN] PIROGRAVA vb. I. tr. A grava cu un instrument de metal ascuțit la vîrf și înroșit electric sau în foc. [< fr. pyrograver].
8. [MDN '00] PIROGRAVA vb. tr. a grava prin tehnica pirogravurii. (< fr. pyrograver)
9. [DOOM 3] pirograva (a ~) (desp. -ro-gra-) vb., ind. prez. 1 sg. pirogravez, 3 pirogravează; conj. prez. 1 sg. să pirogravez, 3 să pirograveze
10. [DOOM 2] pirograva (a ~) (-ro-gra-) vb., ind. prez. 3 pirogravează
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL