1. [DEX '09] PIROGRAVARE, pirogravări, s. f. Acțiunea de a pirograva și rezultatul ei. – V. pirograva.
2. [MDA2] pirogravare sf [At: ENC. TEHN. I, 472 / Pl: ~vări / E: pirograva] Ornamentare a lemnului, osului etc. cu ajutorul unui vârf metalic înroșit în foc sau al unui termocauter Si: pirogravură (3).
3. [DLRLC] PIROGRAVARE, pirogravări, s. f. Acțiunea de a pirograva. Aparat electric de pirogravare.
4. [DN] PIROGRAVARE s.f. Acțiunea de a pirograva și rezultatul ei. [< pirograva].
5. [DEX '09] PIROGRAVA, pirogravez, vb. I. Tranz. A grava desene pe un obiect de lemn, de piele, de os etc. cu ajutorul unui vârf de metal înroșit în foc sau cu un termocauter. – Din fr. pyrograver.
6. [MDA2] pirograva vt [At: BRĂTESCU-VOINEȘTI, P. 173 / Pzi: ~vez / E: fr pyrograver] A grava pe lemn, pe os, pe piele etc. în straturile superficiale, cu ajutorul unui vârf de metal înroșit în foc sau cu un termocauter, pentru a ornamenta.
7. [DLRLC] PIROGRAVA, pirogravez, vb. I. Tranz. A grava desene pe o suprafață sau un obiect de lemn, de piele etc, cu ajutorul unui vîrf de metal ascuțit, înroșit în foc, sau cu un aparat special.
8. [DN] PIROGRAVA vb. I. tr. A grava cu un instrument de metal ascuțit la vîrf și înroșit electric sau în foc. [< fr. pyrograver].
9. [MDN '00] PIROGRAVA vb. tr. a grava prin tehnica pirogravurii. (< fr. pyrograver)
10. [DOOM 3] pirogravare (desp. -ro-gra-) s. f., g.-d. art. pirogravării; pl. pirogravări
11. [DOOM 2] pirogravare (-ro-gra-) s. f., g.-d. art. pirogravării; pl. pirogravări
12. [DOOM 3] pirograva (a ~) (desp. -ro-gra-) vb., ind. prez. 1 sg. pirogravez, 3 pirogravează; conj. prez. 1 sg. să pirogravez, 3 să pirograveze
13. [DOOM 2] pirograva (a ~) (-ro-gra-) vb., ind. prez. 3 pirogravează
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL