1. [MDA2] pircit, ~ă smf, a [At: UDRESCU, GL. / Pl: ~iți, ~e / E: pirci2] (Mun) 1-3 (Om sau) animal nedezvoltat. 4-5 (Fig) (Om) rău la suflet, zgârcit. 6-7 (Fig) (Om) închis, sucit.
2. [DAR] pircit, -ă, adj. (reg.) 1. care a rămas mic, nedezvoltat, chircit. 2. (om) care este rău la suflet, închis, sucit sau zgârcit.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL