1. [DEX '09] PIVNICER, pivniceri, s. m. 1. Persoană care supraveghează o pivniță de vinuri; chelar. 2. (În Evul Mediu, în Țara Românească și în Moldova) Titlu dat boierului care avea în grijă viile și pivnițele domnești; persoană care purta acest titlu. – Pivniță + suf. -ar.
2. [MDA2] pivnicer sm [At: (a. 1654) GCR I, 171/28 / V: (pop) pimn~, (înv) ~cear, ~ițar / Pl: ~i / E: pivniță + -ar] 1 Persoană care are în supraveghere o pivniță de vinuri. 2 (Înv) Titlu dat boierului care avea în grijă viile și pivnițele domnești. 3 (Înv) Boier care avea acest titlu. 4 (Înv; îc) Mare-~ Șef al pivnicerilor (3).
3. [DEX '98] PIVNICER, pivniceri, s. m. 1. Persoană care are sub supravegherea sa o pivniță de vinuri; chelar. 2. (În evul mediu, în Țara Românească și în Moldova) Titlu dat boierului care avea în grijă viile și pivnițele domnești; persoană care purta acest titlu. – Pivniță + suf. -ar.
4. [DLRLC] PIVNICER, pivniceri, s. m. Persoană specializată în îngrijirea vinurilor și care are sub supravegherea sa o pivniță de vinuri; chelar; (în orînduirea feudală a țărilor romînești) dregător care avea în grijă viile și pivnițele domnești. Pivnicerul conacului... a cunoscut pe degetul mijlociu al dreptei conașului Radu Răescu o bătătură obișnuită numai la jălbarii de prin tîrguri. GALAN, Z. R. 177. La pivnicer poruncea Nouă buți de vin scotea. TEODORESCU, P. P. 657.
5. [Șăineanu, ed. VI] pivnicer m. chelar: Mihnea porunci pivnicerilor să iasă OD.
6. [Scriban] pivnicér m. (d. pivniță). Îngrijitoru pivnițeĭ, cheĭar, econom. – Și pimn-. V. becer și chelner.
7. [MDA2] pimnicer sm vz pivnicer
8. [MDA2] pivnicear sm vz pivnicer
9. [Scriban] pimnicér, pímniță, V. pivn-.
10. [DOOM 3] pivnicer s. m., pl. pivniceri
11. [DOOM 2] pivnicer s. m., pl. pivniceri
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL