Definiție și ce înseamnă pieuci

1. [MDA2] pieuci vr [At: CIAUȘANU, GL. / Pzi: ~cesc / E: nct] (Olt; d. oameni) 1 A slăbi. 2 A se urâți.

2. [DAR] pieuci, pieucesc, vb. IV refl. (reg.; despre oameni) a slăbi; a se urâți, a se poci.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [DEXI] bou s.m. 1 (zool.) Mascul adult, din familia bovinelor, castrat, folosit ca animal […]
1. [MDA2] pichamăr sn [At: SCÎNTEIA, 1952, nr. 2386 / V: ~mer, ~comer / S […]
[DE] PICHEGRU [piʃgrü], Charles (1761-1804), general francez. Participant la războaiele Franței revoluționare. A comandat armata […]
1. [DEX '09] PICHEROI, picheroi, s. m. (Ornit.; reg.) Bărbătușul bibilicii. – Pichere + suf. […]
1. [DEX '09] PICHET2 s. n. Țesătură deasă de bumbac, de mătase sau din fibre […]
1. [DEX '09] PICHETA, pichetez, vb. I. Tranz. I. A forma un pichet de grevă […]
1. [DEX '09] PICHETAJ, pichetaje, s. n. Ansamblul picheților3 (II) care marchează un traseu, o […]
1. [DEX '09] PICHETARE, pichetări, s. f. Acțiunea de a picheta. – V. picheta. 2. […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro