1. [DEX '09] PIEPTĂNĂTURĂ, pieptănături, s. f. 1. Fel de aranjare a părului; coafură, frizură. 2. Operație manuală sau mecanică de trecere a fibrelor textile prin dinții unor piepteni pentru a înlătura impuritățile, a alege fibrele de cea mai bună calitate etc. ♦ (Concr.) Totalitatea deșeurilor eliminate la pieptănatul1 fibrelor textile. – Pieptăna + suf. -ătură.
2. [MDA2] pieptănătură sf [At: DELAVRANCEA, S. 109 / V: (reg) piap~, (înv) ~ten~ / Pl: ~ri / E: pieptăna + -tură] 1 (Rar) Pieptănare (1). 2 (Fig; fam) Bătaie zdravănă dată cuiva. 3 Fel de aranjare a părului Si: coafură, frizură. 4 Operație manuală sau mecanică de trecere a fibrelor textile prin dinții unor piepteni, pentru a înlătura impuritățile, a alege fibrele de cea mai bună calitate etc. Si: pieptănare (6), pieptănat1 (6). 5 (Ccr) Totalitatea deșeurilor eliminate la pieptănatul fibrelor textile.
3. [DLRLC] PIEPTĂNĂTURĂ, pieptănături, s. f. 1. Fel de aranjare a părului; coafură, frizură. Își privea acum cu luare-aminte obrazul și pieptănătura într-un hîrb de oglindă mic cît palma. SADOVEANU, O. VIII 214. Se întoarce cînd p-o parte, cînd pe alta, nemulțumită de cum își potrivește pieptănătura. DELAVRANCEA, S. 109. Glumesc pe socoteala hainelor lui cam vechi, a umbletului, a pieptănăturii. VLAHUȚĂ, la TDRG. 2. (Text.) Totalitatea deșeurilor alcătuite din ghemotoace și fibre scurte eliminate din banda de fibre la mașina de pieptănat.
4. [MDA2] piaptănătură sf vz pieptănătură
5. [MDA2] pieptenătură sf vz pieptănătură[1]
6. [Șăineanu, ed. VI] pieptenătură f. rezultat al pieptenării și mod de pieptenat.
7. [Scriban] pep- și pĭeptănătúră f., pl. ĭ. Modu de a peptăna. Rezultatu peptănăriĭ, felu cum e așezat păru capuluĭ (fr. coiffure, frisure).
8. [Scriban] pĭéptăn, -ănătúră, pĭéptene V. pept-.
9. [DOOM 3] pieptănătură s. f., g.-d. art. pieptănăturii; pl. pieptănături
10. [DOOM 2] pieptănătură s. f., g.-d. art. pieptănăturii; pl. pieptănături
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL