1. [DEX '09] PICTURAL, -Ă, picturali, -e, adj. Care aparține picturii, privitor la pictură; p. ext. pitoresc. – Din fr. pictural.
2. [MDA2] pictural, ~ă a [At: IBRĂILEANU, S. 109 / Pl: ~i, ~e / E: fr pictural] 1 Care aparține picturii Si: pitoresc, plastic. 2 Privitor la pictură Si: pitoresc, specific. 3-4 Care are (caracter sau) aspect de pictură Si: pitoresc, specific.
3. [DLRLC] PICTURAL, -Ă, picturali, -e, adj. Care aparține picturii, care ține de pictură, plastic; pitoresc. Te găsești aici, la Galeriile Tretiakov, față în față cu arta picturală rusă, veche de o mie de ani. STANCU, U.R.S.S. 55. Cizelată și fină, această cupă [a nufărului] are, în contrast pictural cu tava verde pe care stă așezată, o culoare galbenă. BOGZA, C. O. 158. ◊ (Adverbial) Sadoveanu zugrăvește necontenit natura pictural. IBRĂILEANU, S. 6.
4. [DN] PICTURAL, -Ă adj. Referitor la pictură; cu plasticitatea caracteristică picturii; plastic, pitoresc. [Cf. fr. pictural].
5. [MDN '00] PICTURAL, -Ă adj. referitor la pictură; plastic; pitoresc. (< fr. pictural)
6. [Șăineanu, ed. VI] pictural a. ce ține de pictură.
7. [Scriban] *picturál, -ă adj. (d. pictură; fr. pictural). Relativ la pictură: arta picturală. V. pitoresc.
8. [DOOM 3] pictural adj. m., pl. picturali; f. picturală, pl. picturale
9. [DOOM 2] pictural adj. m., pl. picturali; f. picturală, pl. picturale
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL