1. [DLRLC] PICLUIT, -Ă adj. (Regional, despre făină; și în forma pitluit) Aleasă, trecută de mai multe ori prin sită. Au deșertat sacii de cenușă și i-au umplut, unul cu făină de grîu pitluită, altul cu făină de secară pitluită. SBIERA, P. 17. S-au importat 5 chile de făină de grîu picluită, de la care s-a luat vamă 62 de lei. I. IONESCU, D. 508. – Variantă: pitluit, -ă adj.
2. [MDA2] piclui vi [At: CIHAC, II, 259 / V: ~tlui / Pzi: ~esc / E: piclă + -ui cf pn pitlowa] (Mol; Buc) A cerne foarte fin, spre a obține o făină de calitate superioară.
3. [MDA2] picluită a [At: I. IONESCU, D. 508 / V: pitl~ / Pl: ~te / E: piclui] (Reg; d. făină) 1 Care a fost cernută fin. 2 Care este de cea mai bună calitate.
4. [MDA2] pitlui v vz piclui
5. [MDA2] pitluită a vz picluită
6. [DLRLC] PITLUIT, -Ă adj. v. picluit.
7. [DLRM] PICLUITĂ adj. f. (Reg., în expr.) Făină picluită = făină trecută de mai multe ori prin sită. – Din piclui „a cerne” (rar folosit; < ucr. pytljuvaty).
8. [Scriban] picluĭésc v. tr. (din maĭ raru pitl- [Bucov.], rut. pitlĭuvati, pol. pytlować, a cerne, d. pytel, sită; ung. pitle, pitlik, sită, d. germ. beutel, sită. P tl = cl, cp. cu cotlesc și coclesc, atlaz și aclaz). Est. Cern făina foarte fin. – Pop. chicluĭesc.
9. [Scriban] pitluĭésc, V. picluĭesc.
10. [DER] piclui (picluiesc, picluit), vb. – A cerne. – Var. pitlui. Rut. pytljuvaty (Tiktin; Candrea), cf. pol. pytlować, ceh. pytlovati. – Der. piclă, adj. (fină), se zice despre făină.
11. [DAR] piclui, picluiesc, vb. IV (reg.) a cerne (foarte fin), pentru a obține o făină de calitate superioară.
12. [DAR] picluită, picluite, s.f. (reg.; despre făină) care a fost cernută fin; care este de cea mai bună calitate.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL