1. [MDA2] pichire sf vz pichere
2. [DLRLC] PICHIRE s. f. v. pichere.
3. [Șăineanu, ed. VI] pichire f. Mold. 1. Zool. bibilică; 2. țesătură cu picățele ca penele păsării. [V. pică].
4. [Scriban] píchire și píche (Mold.) și pícură (Bucov.) f., pl. ĭ (d. pic-pic orĭ picat-picat, păcat-păcat, strigătu acesteĭ păsărĭ. Cp. cu it. picchio, cĭocănitoare; rus. pikatĭ, ceh. pikati, a piui). O pasăre galinacee domestică cu penele cenușiĭ închise pătate cu picățele albe rătunde (númida meléagris). Pichirea e mare cît găina și are o creastă foarte dură. Oŭăle eĭ îs mult maĭ dure de cît ale găiniĭ, și de aceĭa se și clocesc în maĭ mult timp (patru săptămînĭ). Ĭa e originară din Africa, dar e aclimatată peste tot pămîntu. În Munt. se numește bibilică, în Olt. cîță, în Bucov. și pantarcă. Spanioliĭ o numesc pintada, adică „pictată”, din cauza regularitățiĭ picățelelor eĭ. După mitologia grecească pichirile-s surorile erouluĭ Meleagru, pe care ele l-aŭ plîns așa de mult la moarte, în cît Diana, de milă, le-a prefăcut în pichirĭ, ĭar picățelele albe și rătunde de pe penele lor reprezentă lacrămile pe care le-aŭ vărsat ele.
5. [DEX '09] PICHERE, picheri, s. f. (Omit.; reg.) Bibilică. [Var.: pichire s. f.] – Din pichiri (derivat regresiv).
6. [MDA2] pică4 sf vz pichere
7. [MDA2] piche sf vz pichere
8. [MDA2] pichere sf [At: CIHAC, II, 254 / V: ~că, piche, ~chie, ~chiră, ~chire, ~chiure, ~cire / Pl: ~ri, ~re / E: drr pichiri1] (Orn; reg) Bibilică (Numida meleagris).
9. [MDA2] picherea[1] sf vz pichere
10. [MDA2] pichie sf vz pichere
11. [MDA2] pichiră sf vz pichere
12. [MDA2] pichiure sf vz pichere
13. [MDA2] picire sf vz pichere
14. [DEX '98] PICHERE, picheri, s. f. (Ornit.; reg.) Bibilică. – Din pichiri (derivat regresiv).
15. [DLRLC] PICHERE, picheri, s. f. (Regional) Bibilică. Picherea aleargă dintr-un colț într-altul. GÎRLEANU, la CADE. – Variante: pichire (IBRĂILEANU, A. 110), pichiură (MARIAN, O. II 273) s. f.
16. [DLRLC] PICHIURĂ s. f. v. pichere.
17. [Scriban] píche, V. pichire.
18. [Scriban] pícură, V. pichire.
19. [DOOM 3] !pichire (bibilică) (reg.) s. f., g.-d. art. pichirii; pl. pichiri
20. [DOOM 2] pichire v. pichere
21. [DOOM 2] pichere / pichire (bibilică) (reg.) s. f., g.-d. art. picherii / pichirii; pl. picheri / pichiri
22. [DER] pichire (pichiri), s. f. – Bibilică (Numida meleagris). – Var. piche, pichere, picură. Origine îndoielnică, dar sigur legată de ngr. ποιϰίλος „pestriț”, cf. numele sp. Originea imitativă (Scriban) pare mai puțin probabilă.
23. [DAR] pichere, picheri și pichere, s.f. (reg.) 1. bibilică, pică, câță. 2. material textil cu buline, asemănător penelor bibilicii (picherei).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL