Definiție și ce înseamnă pianist

1. [DEX '09] PIANIST, -Ă, pianiști, -ste, s. m. și f. Persoană care cântă (cu pricepere și cu măiestrie) la pian, care are profesia de a cânta la pian. – Din fr. pianiste.

2. [MDA2] pianist, ~ă smf [At: I. GOLESCU, C. / Pl: ~iști, ~e / E: fr pianiste] 1 Persoană care cântă cu măiestrie și cu pricepere la pian (1) Si: (înv) clavirist. 2 Persoană care are profesiunea de a cânta la pian Si: (înv) clavirist.

3. [DEX '98] PIANIST, -Ă, pianiști, -ste, s. m. și f. Persoană care cântă (cu pricepere și cu măiestrie) la pian, care are profesiunea de a cânta la pian. – Din fr. pianiste.

4. [DLRLC] PIANIST, -Ă, pianiști, -ste, s. m. și f. Persoană care știe să cînte (cu pricepere și măiestrie) la pian. Visam să deviu o pianistă celebră... să cutreier lumea întreagă, dînd concerte. CAMIL PETRESCU, T. II 96.

5. [DN] PIANIST, -Ă s.m. și f. Cel care cîntă (cu pricepere și talent) la pian; cel care practică profesional cîntatul la pian. [Pron. pia-. / cf. fr. pianiste].

6. [MDN '00] PIANIST, -Ă s. m. f. cel care cântă la pian1, care are ca profesiune cântatul la pian. (< fr. pianiste)

7. [Șăineanu, ed. VI] pianist m. cel ce știe să cânte din piano.

8. [Scriban] *pianíst, -ă s. (fr. pianiste, it. pianista). Persoană care știe să cînte din pian.

9. [DCR2] compozitor-pianist s. m. Pianist care compune ◊ „Grupul de artiști români, condus de C.H. soprană, D.P. violonist, Gh. C. compozitor-pianist a dat un recital în cadrul festivalului muzicii de la Shiraz – Iran.” R.l. 2 IX 67 p. 4; v. și compozitor-interpret (din compozitor + pianist)

10. [DOOM 3] pianist (desp. pi-a-) s. m., pl. pianiști

11. [DOOM 2] pianist (pi-a-) s. m., pl. pianiști

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] poneavă sf [At: ȚICHINDEAL, F. 163/3 / V: ~niadă, ~niavă, ~nioavă, ~nivă, ~noavă […]
[DAR] ponegiriza, panegirizez, vb. I (înv.) a lăuda, a elogia excesiv. Sursă: DEX online sub […]
[DAR] ponegiriza, panegirizez, vb. I (înv.) a lăuda, a elogia excesiv. Sursă: DEX online sub […]
[DAR] ponegiriza, panegirizez, vb. I (înv.) a lăuda, a elogia excesiv. Sursă: DEX online sub […]
1. [DEX '09] PONEGREALĂ, ponegreli, s. f. (Rar) Ponegrire. – Ponegri + suf. -eală. 2. […]
[Scriban] ponegreáță f., pl. ețĭ. Vechĭ. Negreață, întunecare. Sursă: DEX online sub licență GNU GPL
1. [DEX '09] PONEGRI, ponegresc, vb. IV. Tranz. A vorbi pe cineva de rău; a […]
1. [DEX '09] PONEGRIRE, ponegriri, s. f. Acțiunea de a (se) ponegri; bârfire, defăimare, calomniere, […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro