1. [DEX '09] PHI interj. (Fam.; adesea pronunțat cu „i” prelungit) Exclamație care exprimă: a) bucurie, mulțumire, încântare; b) mirare, surpriză; dezaprobare; c) repulsie, dezgust. [Var.: phiu, pi interj.] – Onomatopee.
2. [MDA2] phi i [At: EMINESCU, N. 98 / V: phiu, pi / E: fo] (Fam; pronunțat cu „i” prelungit) Exclamație care exprimă: 1 Bucurie. 2 Mulțumire. 3 Încântare. 4 Mirare. 5 Surpriză. 6 Dezaprobare.
3. [DEX '09] PHIU interj. v. phi.
4. [DEX '09] PI2 interj. v. phi.
5. [MDA2] phiu i vz phi
6. [MDA2] pi2 i vz phi
7. [DLRLC] PFII interj. v. phii.
8. [DLRLC] PHII interj. (Și în formele pi, pfii, phiu) Exclamație care exprimă diferite stări emotive: mirare, admirație, dispreț, necaz, durere, bucurie. Phii, domnule, nu-ți imaginezi dumneata cită părere de bine îmi faci. C. PETRESCU, Î. II 167. Pfii! al dracului mă doare! CARAGIALE, O. I 186. Știu într-un loc vin bun, știi colea, phiu! EMINESCU, N. 98. Pi! Bre! Ce scandal! Ce nelegiuire! NEGRUZZI, S. I 228. – Variante: pfii, phiu, pi interj.
9. [DLRLC] PHIU interj. v. phii.
10. [DLRLC] PI interj. v. phii.
11. [DLRM] PHII interj. Exclamație care exprimă mirare, dispreț, dezgust, ciudă, durere, bucurie, plăcere. [Var.: pfii, phiu, pi interj.]
12. [DLRM] PI1 interj. v. phii.
13. [DOOM 3] phi/phii (fam.) interj.
14. [DOOM 2] phi / phii (fam.) interj.
15. [DOOM 3] phiu (fam.) [pron. phĭu] interj.
16. [DOOM 2] phiu (fam.) interj.
17. [DER] pi interj. – Exprimă disprețul. – Var. piu, ptiu. Creație expresivă.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL