1. [DE] PETRAȘCU 1. Gheorghe P. (1872-1949, n. Tecuci), pictor român. Acad. (1936). Unul dintre întemeietorii „Tinerimii artistice” (1900) la Paris. La început influențat de N. Grigorescu, se afirmă ulterior ca una dintre cele mai originale personalități ale artei românești. Pornind de la câteva motive (peisaje, case, interioare, naturi moarte, câteodată figuri umane), realizează capodopere de o adâncă poezie, de o energie calmă și nobilă a expresiei, pictate într-o pastă consistentă de o somptuoasă strălucire („Atelier la Târgoviște”, „Interior cu fotoliu roșu”, „Natură moartă cu tingire”, „Odaliscă”, „Floarea soarelui”, „Femei la scăldat”, peisaje venețiene). Gravuri. 2. Nicolae P. (1859-1944, n. Tecuci), critic literar și prozator român. Frate cu P. (1). A făcut parte din cercul „Junimii” bucureștene, de care s-a despărțit ulterior, înființând revista „Literatură și artă română” (1896-1910). Studii monografice despre M. Eminescu, D. Bolintineanu, D. Zamfirescu, Delavrancea, N. Grigorescu. Un roman inspirat de existența artiștilor geniali („Marin Gelea”). Memorialistică. 3. Mariana P. (1915-1995), graficiană și pictoriță română. Fiica lui P. (1). Compoziții în acuarelă, tuș colorat, gravuri în toate tehnicile, evocând cu vervă și strălucire aspecte din viața industrială („Constructorii”) sau diferite obiceiuri populare (ciclul „Sărbători folclorice de primăvară”).
2. [DE] PETRAȘCU, Milița (1892-1976, n. Chișinău), sculptoriță română. Portrete caracterizate prin exactitatea observației, intuiția profundă a individualității modelului, precizia modelajului („Ion Vinea”, „Brâncuși”, „G. Enescu”, „Mihail Jora”, „Liviu Rebreanu”). Implicată în viața artistică a vremii, a participat la expozițiile mișcării românești de avangardă din perioada interbelică, dar fără a fi influențată decisiv de modernism.
3. [Onomastic] Petraș, -co, -cu, -incu v. Petru II B 3.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL