1. [DEX '09] PESTILENȚĂ, pestilențe, s. f. (Livr.) 1. Boală contagioasă, molimă; spec. ciumă. 2. Fig. Învățătură dăunătoare. – Din fr. pestilence, germ. Pestilenz.
2. [MDA2] pestilență sf [At: F (1867), 370 / V: (înv) ~ție, ~lin~ / Pl: ~țe / E: fr pestilence, ger Pestilenz] (Rar) 1 Boală contagioasă Si: molimă. 2 (Spc) Ciumă. 3 (Fig) Învățătură dăunătoare.
3. [DN] PESTILENȚĂ s.f. (Liv.) 1. Ciumă, pestă; molimă. 2. (Fig.) Învățătură, doctrină dăunătoare, periculoasă. [Cf. fr. pestilence, lat. pestilentia].
4. [MDN '00] PESTILENȚĂ s. f. 1. boală contagioasă; ciumă, pestă. ◊ miros infect. 2. (fig.) învățătură dăunătoare, periculoasă. (< fr. pestilence, lat. pestilentia, germ. Pestilenz)
5. [Șăineanu, ed. VI] pestilență f. 1. pestă răspândită într’o țară; 2. fig. învățătură pernicioasă.
6. [Scriban] *pestilénță f., pl. e (lat. pestilentia). Rar. Pestă.
7. [MDA2] pestilenție sf vz pestilență
8. [MDA2] pestilință sf vz pestilență
9. [DLRLC] PESTILENTĂ, pestilențe, s. f. (Rar) Ciumă, pestă.
10. [DOOM 3] pestilență (livr.) s. f., g.-d. art. pestilenței; pl. pestilențe
11. [DOOM 2] pestilență (livr.) s. f., g.-d. art. pestilenței; pl. pestilențe
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL