1. [DEX '09] PERTURBATOR, -OARE, perturbatori, -oare, adj. Care perturbă; perturbativ. – Din fr. perturbateur.
2. [MDA2] perturbator, ~oare a [At: ALECSANDRI, T. 718 / V: (rar) ~băt~ / Pl: ~oare / E: fr perturbateur] 1-3 Care perturbă (1-3) Si: (rar) perturbativ (1-3).
3. [DEX '98] PERTURBATOR, -OARE, perturbatori, -oare, adj. Care perturbează; perturbativ. – Din fr. perturbateur.
4. [DN] PERTURBATOR, -OARE adj. Care produce perturbații; perturbativ. [Cf. it. perturbatore, fr. perturbateur].
5. [MDN '00] PERTURBATOR, -OARE adj. care produce perturbații; perturbativ. (< fr. perturbateur)
6. [Șăineanu, ed. VI] perturbator a. și m. care cauzează turburare, dezordine.
7. [Scriban] *perturbatór, -oáre adj. (lat. perturbátor, -óris). Care perturbă, turburător, care cauzează dezordine: perturbatoriĭ ordiniĭ sociale.
8. [MDA2] perturbător[1], ~oare a vz perturbator
9. [DOOM 3] perturbator adj. m., pl. perturbatori; f. sg. și pl. perturbatoare
10. [DOOM 2] perturbator adj. m., pl. perturbatori; f. sg. și pl. perturbatoare
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL