1. [DEX '09] PERSONALIST, -Ă, personaliști, -ste, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care aparține personalismului, privitor la personalism, care manifestă personalism; subiectivist. 2. S. m. și f. Adept al personalismului. – Din fr. personnaliste.
2. [MDA2] personalist, ~ă [At: IBRĂILEANU, SP. CR. 220 / Pl: ~iști, ~e / E: fr personnaliste] 1 a (Rar) Care manifestă personalism (1) Si: subiectivist. 2-3 smf, a (Adept) al personalismului (1-2).
3. [DLRLC] PERSONALIST, -Ă, personaliști, -ste, adj. (Rar) Care manifestă personalism; subiectivist. Satiricul... pentru că are un puternic punct de vedere personal, este mai personalist. IBRĂILEANU, SP. CR. 220. ♦ (Substantivat) Adept al personalismului filozofic.
4. [DN] PERSONALIST, -Ă adj. 1. (Rar) Care manifestă personalism (2) [în DN]; subiectivist. 2. Referitor la personalism. // s.m. și f. Adept al personalismului. [< fr. personnaliste].
5. [MDN '00] PERSONALIST, -Ă I. adj. care manifestă personalism (1). II. adj., s. m. f. (adept) al personalismului (2). (< fr. personnaliste)
6. [DOOM 3] personalist adj. m., s. m., pl. personaliști; adj. f., s. f. personalistă, pl. personaliste
7. [DOOM 2] personalist adj. m., s. m., pl. personaliști; adj. f., s. f. personalistă, pl. personaliste
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL