1. [MDA2] pergam s [At: HELIADE, O. II, 40 / Pl: nct / E: it pergamo] (Itî) Pergament.
2. [Șăineanu, ed. VI] Pergam n. vechiu oraș în Azia-Mică, unde se fabrica pergamentul.
3. [DE] PERGAM, oraș antic în NV Asiei Mici, pe locul actualei localități Bergama din Turcia, întemeiat în sec. 12 î. Hr. și menționat documentar în 400/399 î. Hr., centru al regatului elenistic cu același nume. Generalul macedonean Philetoiros din Tios, însărcinat de Lisimah, regele Traciei elenistice, cu paza orașului P. recunoaște (283 î. Hr.) suzeranitatea regelui seleucid Seleucos I, fiind confirmat dinast al orașului. A cunoscut o perioadă de maximă înflorire sub Attalos I (241-197 î. Hr.) și Eumenes II (197-159 î. Hr.). Renumit centru al culturii elenistice (în special al medicinei). Vestită bibliotecă (ateliere specializate în pergamente) și centru deosebit de important al medicinei antice. Palate, temple (Templul Atenei, Templul lui Dionysos). Altarul lui Zeus cu frize sculptate (astăzi se află la muzeul „Pergamon” din Berlin).
4. [DAR] pergam s.n. (înv.) pergament.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL