1. [MDA2] perena vtr [At: VASICI, M. I, 68/22 / Pzi: ~nez / E: peren, cdp fr pérenniser] 1-2 (Îvr) A (se) permanentiza.
2. [DEX '09] PEREN, -Ă, pereni, -e, adj. (Despre plante) Care trăiește și rodește mai mulți ani de-a rândul, având o rădăcină persistentă din care se dezvoltă în fiecare primăvară o nouă tulpină; vivace. ♦ Fig. Care are caracter stabil, care durează mult timp; durabil. – Din lat. perennis, fr. pérenne.
3. [MDA2] peren, ~ă a [At: CALENDAR (1860), 120/20 / Pl: ~i, ~e / E: lat perenis, fr pérenne] 1 (D. plante; îoc anual) Care trăiește mai mulți ani, fără a fi nevoie de o nouă însămânțare, și rodește în fiecare an Si: vivace, (rar) perenal, perenant, perenic. 2 (Îs) Cultură ~ă Recoltare de mai multe ori pe an a plantelor de pe o suprafață cultivată. 3 (Rar) Cu caracter stabil. 4 De lungă durată sau permanent Si: veșnic.
4. [DLRLC] PEREN, -Ă, pereni, -e, adj. (Despre plante) Care trăiește și rodește mai mulți ani, rădăcina continuînd să trăiască în timp ce tulpina se înnoiește în fiecare an; vivace; p. ext. cu caracter stabil, de lungă durată. Ierburi perene. ▭ Căderea prematură a frunzelor este un fenomen general la plantele perene și lemnoase atacate de rugină. SĂVULESCU, M. U. I 96.
5. [DN] PEREN, -Ă adj. (Despre plante) Care trăiește și rodește mai mulți ani fără să fie nevoie de o nouă însămînțare; vivace; (p. ext.) de lungă durată. ♦ Cultură perenă = recoltarea de mai multe ori pe an a unei suprafețe cultivate. [Cf. fr. pérenne, lat. perennis].
6. [MDN '00] PEREN, -Ă adj. 1. (despre plante) cu rădăcini care persistă în sol mai mulți ani; vivace. 2. cu caracter stabil, de lungă durată. (< fr. pérenne, lat. perennis)
7. [Scriban] *perén, -ă adj. (lat. per-ennis, d. per, pin, și annus, an). Bot. Plantă perenă, care durează mulțĭ anĭ, ca arboriĭ.
8. [DOOM 3] peren adj. m., pl. pereni; f. perenă, pl. perene
9. [DOOM 2] peren adj. m., pl. pereni; f. perenă, pl. perene
10. [DAR] perena, perenez, vb. I (înv.) a (se) permanentiza.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL