1. [DEX '09] PERDELUI, perdeluiesc, vb. IV. Tranz. și refl. A (se) acoperi, a (se) învălui ca într-o perdea (1). – Perdea + suf. -ălui.
2. [MDA2] perdelui [At: CARAGIALE, M. 7 / Pzi: ~esc / E: perdea + -ălui] 1 vt A acoperi cu o perdea. 2 vt A învălui ceva ca o perdea. 3 vr A se lăsa ca o perdea.
3. [DLRLC] PERDELUI, perdeluiesc, vb. IV. Tranz. (Mai ales poetic) A acoperi, a învălui ceva ca într-o perdea. Nori întunecați perdeluiau stelele. SANDU-ALDEA, U. P. 85. În înalt, nori după nori zburau opăciți perdeluind în clipe largi, cînd mai gros, cînd mai subțire, lumina ostenită a sfertului din urmă. CARAGIALE, O. I 334. ♦ Refl. A se așeza ca o perdea în fața unui obiect, ascunzîndu-l sau acoperindu-l. Asupra lunii se perdeluiau nouri, împuținîndu-i lumina. SADOVEANU, F. J. 173.
4. [DOOM 3] perdelui (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. perdeluiesc, 3 sg. perdeluiește, imperf. 1 perdeluiam; conj. prez. 1 sg. să perdeluiesc, 3 să perdeluiască
5. [DOOM 2] perdelui (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. perdeluiesc, imperf. 3 sg. perdeluia; conj. prez. 3 să perdeluiască
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL