1. [MDA2] pendeleu sn [At: CANDREA, Ț. O. 7 / V: pin~, pindil~, pintil~ / Pl: ~ee / E: mg pendely] (Trs; Mar) Fustă din pânză albă pe care o poartă pe sub fotă femeile de la țară Si: poală.
2. [MDA2] pindeleu sn vz pendeleu
3. [MDA2] pindileu sn vz pendeleu
4. [MDA2] pintileu sn vz pendeleu
5. [DAR] pendeleu, pendelee, s.n. (reg.) fustă din pânză albă, purtată de țărănci pe dedesubt; poală.
6. [DRAM 2021] pendeléu, s.n. v. pindileu.
7. [DRAM 2015] pendeleu, s.n. – v. pindileu („fustă”).
8. [DRAM 2015] pindileu, (pendeleu), s.n. – (reg.) Fustă de pânză albă, țesută din cânepă, cu dantelă în partea inferioară, purtată pe sub „fusta înflorată” și zadie. (Trans., Maram.). – Din magh. pendely „cămașă lungă” (MDA).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL