1. [DEX '09] PATACĂ s. f. v. pitac2.
2. [MDA2] patacă sf vz pitac1
3. [DLRLC] PATACĂ, patace, s. f. (Munt., Mold.) Veche monedă turcească, de argint, în trecut în circulație și în țările romînești, cu valoare de 100 de parale. V. carboavă. Bimbirică lunecă o privire, cu intenție de despreț, peste cele trei patace aruncate pe masă. VLAHUȚĂ, O. AL. II 105. Scoate punga din buzunar, apoi din pungă două patace și mi le arată. CARAGIALE, O. 222.
4. [Șăineanu, ed. VI] patacă f. 1. Tr. taler austriac; 2. piesă de cinci lei: scoate din pungă două patace CAR. [V. pitac].
5. [Scriban] patácă f., pl. e saŭ și pătăcĭ (bg. peták, sîrb. pétak, pĭesă de 5 banĭ [cp. și cu it. patacca, lețcaĭe]. V. pitac 1). Munt. Fam. Pĭesă de cincĭ francĭ de argint, numită și pisică. – Cu înț. de „bumașcă” e greșit. V. carboavă, dublon, gripsor, pendar.
6. [DEX '09] PITAC2, pitaci, s. m. 1. Monedă austriacă de argint care a circulat în sec. XVIII și în Țările Române; monedă rusească de argint sau de aramă; (sens curent) ban de valoare mică; patașcă. 2. P. gener. Ban, monedă de mică valoare. [Var.: patacă s. f.] – Din rus. piatak, sb. petak.
7. [MDA2] patac sm vz pitac1
8. [MDA2] pătac a vz pitac1
9. [MDA2] petac1 sm vz pitac1
10. [MDA2] petacă sf vz pitac1
11. [MDA2] pitac1 sm [At: (a. 1700) IORGA, B. R. 45 / V: (înv) pat~, patacă sf (reg) păt~ (Pl: pătaci, pătace) smn, pet~, petacă sf / Pl: ~aci (rar, sn) ~ace / E: srb petak, bg петак, rs пятак cf it patacca, sp pataca] (Înv) 1 Monedă austriacă cu valoare redusă, variabilă în timp și spațiu, care a circulat, începând din sec. XVII, și în țările române Si: patașcă2. 2 (Pgn; pfm) Monedă de valoare mică Si: gologan. 3 (Reg; îf petac) Rât al porcului.
12. [DEX '98] PITAC2, pitaci, s. m. 1. Monedă austriacă de argint, care a circulat în sec. XVIII și în țările românești; monedă rusească de argint sau de aramă; (sens curent) ban de valoare mică; patașcă. 2. P. gener. Ban, monedă. [Var.: patacă s. f.] – Din rus. piatak, scr. petak.
13. [DLRLC] PETAC s. m. v. pitac.
14. [DLRLC] PITAC1, pitaci, s. m. (Mold., azi familiar) Ban, gologan, para. Flăcăii... prinseră a face roată în jurul tîrgovățului. Scoteau încet pitacii și alegeau cu luare-aminte bucățile de pîne. SADOVEANU, O. VI 212. Părintele, ba azi, ba mîne, aducînd pitaci și colaci din biserică, a împărțit la fiecare, de ne-a îmblînzit și treaba mergea strună. CREANGĂ, A. 4. Să mai schimb din cei pitaci, Ca să dau la cei săraci. ȘEZ. I 140. ♦ (Învechit) Monedă austriacă, de aramă, care a circulat odinioară la noi, avînd, după epoci și după regiuni, diferite valori. Un pitac vechi nemțesc, care nu-i bun decît la cîrpit tingirile. La TDRG. – Variantă: (învechit) petac (SLAVICI, la TDRG) s. m.
15. [DLRC] PITAC, pitaci, s.m. 1. Monedă austriacă de aramă care a circulat în trecut și la noi; (p. ext.) ban, gologan, para. 2. Monedă rusească de argint sau de aramă.
16. [Șăineanu, ed. VI] pitac n. Mold. și Tr. gologan de cinci centime: părintele aducând pitaci și colaci din biserică CR. (Și patacă, petac = serb. PETAK (din PET, cinci)].
17. [Scriban] petác, V. pitac 1.
18. [Scriban] 1) pitác și (vechĭ, azĭ în Serbia) petác m. (bg. petak, sîrb. pètak, gologan de 5 banĭ, d. pet, cincĭ; rus. pĕaták, pĭesă de 5 capeicĭ. V. patacă și șaștac). Vechĭ. O monetă austriacă de aramă care, la 1700, valora 5 polturacĭ (Ĭorga, Negoț. 222 și 226). Est. Fam. Gologan, ban de aramă saŭ de nichel. Banĭ, parale: are pitacĭ! V. beșlic și pendar.
19. [DOOM 3] pitac2 (monedă veche) (înv.) s. m., pl. pitaci
20. [DOOM 2] pitac1 (monedă) s. m., pl. pitaci
21. [DER] pitac (pitaci), s. m. – Monedă veche de 5 bani. Bg., sb., slov. petak „de cinci” (Cihac, II, 258; Tiktin; Conev 78). Circulă și var. petac, patac, patacă; fonetismul ultimelor forme nu este clar și ar putea avea o legătură, greu de stabilit, cu sp. pataca.
22. [Argou] pitac, pitaci s. m. pici, puști.
23. [DRAM 2021] pitác, s.m. v. pătac („monedă austriacă”).
24. [DRAM 2015] patac, s.m. – v. pătac („monedă austriacă”).
25. [DRAM 2015] pătac, pătaci, (patac, pitac), s.m. – Monedă austriacă cu valoare redusă, care a circulat începând cu sec. XVII și în țările române. Ban vechiu (Bud, 1908). – Din srb. petak, rus. pyatak, cf. it. patacca „monedă, gologan” (MDA); cf. pitac.
26. [DRAM 2015] pitac, s.m. – v. pătac („monedă”).
27. [DRAM] pătac, -i, (patac, pitac), s.m. – Monedă austriacă cu valoare redusă, care a circulat începând cu sec. XVII și în țările române. Ban vechiu (Bud 1908). – Din srb. petak, rus. pyatak, cf. it. patacca (MDA).
28. [DRAM] pitac, -i, s.m. – v. pătac.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL