Definiție și ce înseamnă păseruică

1. [DEX '09] PĂSĂRUICĂ, păsăruici, s. f. (Rar) Păsărea. [Var.: păseruică s. f.] – Pasăre + suf. -uică.

2. [MDA2] păsăruică sf [At: PSALT. 272 / V: păser~ / E: pasăre + -uică] 1-4 (Șhp) Păsărică (1-4). 5 (Reg) Păsărică (10). 6 (Reg) Vrăbiuță. 7 (Orn; reg; șîc ~a-plugului) Codobatură (Motacilla alba).

3. [DEX '98] PĂSĂRUICĂ, păsăruici, s. f. Păsărea. [Var.: păseruică s. f.] – Pasăre + suf. -uică.

4. [DLRLC] PĂSĂRUICĂ, păsăruici, s. f. Păsărea. Pe voi vă lua la goană fiindcă îi stricați rostul, speriind stolurile de păsăruici. PAS, Z. I 209. Păsăruici și păsărele, Voi frumoase turturele, Să zburați în țara mea Și-mi cătați pe maica mea. HODOȘ, P. P. 229. Alba păsăruică Pe arac se urcă: N-are aripioare, N-are nici picioare (Fasolea). – Pl. și: păsăruice (ODOBESCU, S. III 23)

5. [Scriban] păsărúĭcă și -rúță, V. păsărică.

6. [DEX '09] PĂSERUICĂ s. f. v. păsăruică.

7. [MDA2] păseruică sf vz păsăruică

8. [Scriban] păsărícă și (rar) -reá f., pl. rele (dim. d. pasăre). Pasăre mică. Zool. Ordinu păsărelelor, un ordin care cuprinde o mulțime de speciĭ micĭ, ca stiglețiĭ, scatiiĭ, pițigoiĭ, floreniĭ, măcălendriĭ, presurile, merlele ș. a. – Și -rúĭcă, pl. e și ĭ și (Ban.) -rúță, pl. e.

9. [DOOM 3] păsăruică (rar) s. f., g.-d. art. păsăruicii; pl. păsăruici

10. [DOOM 2] păsăruică (rar) s. f., g.-d. art. păsăruicii; pl. păsăruici

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] stereoautograf sn [At: DN3 / P: ~re-o-a-u~ / Pl: ~e / E: ns […]
1. [MDA2] stereoautografie sf [At: DN3 / P: ~re-o-a-u~ / Pl: ~ii / E: fr […]
1. [DEX '09] STEREOBAT, stereobate, s. n. Masiv de zidărie, de obicei reprofilat sau în […]
1. [MDA2] stereocameră sf [At: LTR2 / Pl: ~re / E: stereo2- + cameră] Cameră […]
1. [MDN '00] STEREOCARDIOGRAFIE s. f. vectocardiografie tridimensională. (< fr. stéréocardiographie) 2. [DETS] STEREO- „solid, […]
[MDN '00] STEREOCARDIOGRAMĂ s. f. imagine prin stereocardiografie. (< fr. stéréocardiogramme) Sursă: DEX online sub […]
1. [DEX '09] STEREOCARTOGRAF, stereocartografe, s. n. Aparat folosit pentru obținerea automată a planului topografic […]
1. [DEX '09] STEREOCARTOGRAFIE s. f. Procedeu de întocmire a hărților cu ajutorul stereogramelor. [Pr.: […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro