1. [MDA2] păscărit sn vz pescărit
2. [DEX '09] PESCĂRI, pescăresc, vb. IV. Intranz. și tranz. (Reg.) A pescui. – Din pescar.
3. [DEX '09] PESCĂRIT s. n. (Reg.) Meseria pescarului (I); pescuit, pescărie (1). – V. pescări.
4. [MDA2] păscări1 vi [At: ALR SN, h 1293/514 / Pzi: ~resc / E: păscare] (Reg; la jocul cu mingea) A fi la prinsul mingii.
5. [MDA2] păscări2 v vz pescări
6. [MDA2] pescări vi [At: GOLESCU, Î / V: păs~ v / Pzi: ~resc / E: pescar] (Îrg) A pescui (1).
7. [MDA2] pescărit sn [At: LB / V: păs~ / Pl: ~uri / E: pescări] (Îrg) 1-2 Pescuire (1-2). 3 Pescuit (3).
8. [DLRLC] PESCĂRI, pescăresc, vb. IV. Intranz. (Regional) A prinde pește, a pescui. Luntrile cele mari... vin... pescărind. GOLESCU, Î. 111.
9. [DLRLC] PESCĂRIT s. n. Meseria pescarului; pescuit. La coliba pescarului a trăit copilul pînă ce-a crescut mare și-a învățat și el meșteșugul pescăritului. RETEGANUL, P. V 45.
10. [Șăineanu, ed. VI] pescărit n. 1. acțiunea de a pescui; 2. ocupațiunea cu pescuitul.
11. [Scriban] 2) pescărésc v. intr. (d. pescar). Trăĭesc ca pescar: toată vĭața am pescărit. – Și pă- (est).
12. [Scriban] pescărít n., pl. urĭ (d. pescar). Meseria de pescar. – Și pă- (est).
13. [DOOM 3] pescări (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pescăresc, 3 sg. pescărește, imperf. 1 pescăream; conj. prez. 1 sg. să pescăresc, 3 să pescărească
14. [DOOM 3] pescărit (reg.) s. n.
15. [DOOM 2] pescări (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pescăresc, imperf. 3 sg. pescărea; conj. prez. 3 să pescărească
16. [DOOM 2] pescărit (reg.) s. n.
17. [DAR] păscări, păscăresc, vb. IV (reg.; la unele jocuri cu mingea) a fi la prinsul mingii.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL