1. [DEX '09] PARIMIE, parimii, s. f. 1. (Înv.) Proverb; maximă; pildă, învățătură. 2. Parimiar. [Var.: paremie s. f.] – Din ngr. parimía.
2. [MDA2] parimie sf [At: HERODOT (1645), 351 / V: (înv) parem~, ~mei sn, ~ină, păr~ / Pl: ~ii / E: ngr παροιμία] 1 (Asr) Proverb. 2 (Asr) Maximă. 3 Pildă. 4 (Mpl) Fragment din Biblie, în special proverbele lui Solomon, citit seara la diferite slujbe bisericești. 5 Parimiar. 6 (Rar; lpl) Formule în versuri la jocurile de copii.
3. [DEX '98] PARIMIE, parimii, s. f. 1. (Rar) Proverb; maximă; pildă, învățătură. 2. Parimiar. [Var.: paremie s. f.] – Din ngr. parimía.
4. [DLRLC] PARIMIE, patimii, s. f. 1. (Învechit și arhaizant) Proverb. Paza bună trece primejdia rea, zice parimia. FILIMON, C. 79. ♦ Pildă, sentință, maximă. Să lăsăm parimiile, ca să nu întîrziem învățătura copilului. SADOVEANU, D. P. 19. D-ta ești un om cetit!... Ai vorbe cu parimii. ALECSANDRI, T. 1232. ♦ Citire din Vechiul Testament la anumite slujbe religioase. 2. Formulă în versuri, la jocurile de copii. Una din parimiile arătate la jocul de-a ascunsele. ISPIRESCU, la TDRG. – Variantă: paremie s. f.
5. [Șăineanu, ed. VI] parimie f. 1. proverb: ai vorbe cu parimii AL.; 2. pl. extrase din sf. Scriptură ori din epistolele sfinților Apostoli ce se citesc la înserat. [Gr. mod.].
6. [Scriban] parimíe f. (ngr. parimia. V. paremiologie). (Auzit de mine în 1923 de la o femeĭe de 86 anĭ). Proverb. Pl. Cugetărĭ din Scriptură saŭ din epistolele apostolilor și care se citesc spre seară.
7. [DEX '09] PAREMIE s. f. v. parimie.
8. [MDA2] paremie sf vz parimie
9. [MDA2] parimei sn vz parimie
10. [MDA2] parimină sf vz parimie
11. [MDA2] părimie sf vz parimie
12. [DOOM 3] parimie (înv.) s. f., art. parimia, g.-d. art. parimiei; pl. parimii, art. parimiile (desp. -mi-i-)
13. [DOOM 2] !parimie (înv.) s. f., art. parimia, g.-d. art. parimiei; pl. parimii, art. parimiile
14. [IVO-III] parimie, -miei gen. a.
15. [DER] parimie (parimii), s. f. – Proverb, zicătoare, maximă, sentință. – Var. paremie. Mr. parîmie. Ngr. παροιμία. Sec. XVII, înv. – Der. parimiar, s. n. (carte bisericească conținînd texte alese din proverbele lui Solomon).
16. [DFS] parimie (gr. paroimia „proverb”), figură care constă în sublinierea unui enunț printr-o fabulă scurtă, prezentată sub formă de alegorie: (P): „Nu nouă ni se cade greul, zise; bou duce povara.” ( → Q., V, 2, 21). Sin. proverb.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL