1. [MDA2] pareatcă1 [At: TDRG / Pl: ~etce / E: rs порядка (G порядок)] (Îvr) 1 sf Birocratism. 2 sf Tipic. 3 sf Rutină. 4 smf Epitet dat unui om birocrat, tipicar. 5 smf (Pex) Epitet dat unei persoane cu obiceiuri și cu concepții învechite.
2. [MDA2] pareatcă2 sf [At: DDRF / Pl: ~etce / E: nct] (Îrg) 1 Cârpă. 2 Zdreanță.
3. [Șăineanu, ed. VI] pareatcă f. Mold. 1. cârpă, sdreanță; 2. fig. (și ironic) slujbaș rutinar. [Origină necunoscută].
4. [Scriban] pareátcă f., pl. etce, ĭ (rut. porĕadk, rus. porĕádok, gen. porĕadka, pron. parĕatka, ordine, rînduĭală, d. rĕad, rînd. V. rînd). Iron. Practică, rutină, tipic, procedură după moda veche: a lucra după pareatcă. Om demodat care-șĭ știe meseria din practică, nu din școală (paretcar): o pareatcă de slujbaș. V. clișeŭ și pedant.
5. [MDA2] poreatcă[1] sf vz pareatcă1
6. [DER] pareatcă (-etce), s. f. – (Mold.) Rutină, practică. Rut. porjadk, rus. porjadok (Tiktin). Der. păretcar, s. m. (tipicar).
7. [DAR] pareatcă2, paretce, s.f. (înv. și reg.) cârpă, zdreanță.
8. [DAR] pareatcă1, paretce, s.f. (înv. și reg.) 1. birocratism; tipic; rutină. 2. epitet dat unui om birocrat, tipicar, cu obiceiuri și concepții învechite.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL