1. [DEX '09] PĂRĂSITURĂ, părăsituri, s. f. (Pop.) Ou de găină neajuns la dezvoltare deplină, mic (și cu coaja moale). ♦ Epitet dat unui copil degenerat, mic și sfrijit. – Părăsi + suf. -tură.
2. [MDA2] părăsitură sf [At: ANON. CAR. / V: (reg) ~săt~, ~ășât~ / Pl: ~ri / E: părăsi + -tură] (Îvr) 1-3 Părăsire (1-3). 4 (Pex) Singurătate. 5 (Pex) Părăginire. 6-13 Părăsire (10-17). 14 (Pop; șîs ou de ~) Ou părăsit (5). 15 (Pan) Epitet dat unui copil degerat, mic și sfrijit.
3. [DLRLC] PĂRĂSITURĂ, părăsituri, s. f. (Rar) Ou de găină mic și moale.
4. [Scriban] părăsitúră f., pl. ĭ. Est. Ultimu oŭ pe care-l face găina cînd pestește și care e mic cît cel de porumb orĭ și maĭ mic (stîrpitură).
5. [MDA2] părăsătură sf vz părăsitură
6. [MDA2] părășâtură sf vz părăsitură
7. [DOOM 3] părăsitură (pop.) s. f., g.-d. art. părăsiturii; pl. părăsituri
8. [DOOM 2] părăsitură (pop.) s. f., g.-d. art. părăsiturii; pl. părăsituri
9. [DLRLV] PĂRĂSITURĂ s.f. (Ban.) Părăsire; pustietate. Peresiturĕ. Desertio. Desertum. AC, 359. Etimologie: părăsi + suf. -tură.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL