1. [DEX '09] PARANIMFĂ, paranimfe, s. f. (Rar) Fată care însoțește mireasa la cununie și care are anumite atribuții la nuntă. ♦ P. gener. Însoțitoare. – Din lat. paranympha, ngr. paránimfos.
2. [MDA2] paranimfă sf [At: DRLU / A și: para~ / S și: ~infă / Pl: ~fe / E: lat paranympha, ngr παρανύμφος] (Asr) 1 Fată care însoțește mireasa la cununie și care are anumite atribuții la nuntă Si: domnișoară de onoare. 2 (Fig; pex) Însoțitoare.
3. [DLRLC] PARANIMFĂ, paranimfe, s. f. (Rar) Drușcă. (Fig.) A lumii paranimfă, moartea. EMINESCU, la CADE.
4. [DN] PARANIMFĂ s.f. (La vechii greci) Fată care asista pe mireasă la ceremonialul căsătoriei. ♦ (Fig.) Însoțitoare. [Pl. -fe. / cf. fr. paranymphe, lat. paranympha].
5. [MDN '00] PARANIMFĂ s. f. 1. (la vechii greci) fată care o însoțea pe mireasă la ceremonialul căsătoriei. 2. (fig.) însoțitoare. (< fr. paranymphe, lat. paranympha)
6. [Șăineanu, ed. VI] paranimfă f. conducătoarea tinerilor căsătoriți; fig. a lumii paranimfă, moartea EM.
7. [Scriban] *paranínfă f., pl. e (lat. paranympha, vgr. paránymphos, d. pará, alăturea, și nymphe, mireasă). Conducătoarea mireseĭ la casa mireluĭ. V. drușcă.
8. [DOOM 3] paranimfă (rar) s. f., g.-d. art. paranimfei; pl. paranimfe
9. [DOOM 2] paranimfă (rar) s. f., g.-d. art. paranimfei; pl. paranimfe
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL