1. [DEX '09] PARAGOGIC, -Ă, paragogici, -ce, adj. (Fon.; rar) Care este format prin paragogă, referitor la paragogă, de paragogă. – Din fr. paragogique.
2. [MDA2] paragogic, ~ă a [At: CADE / Pl: ~ici, ~ice / E: fr paragogique] (Fon; rar; d. cuvinte) 1-2 Cu paragogă (1-2). 3-4 Care este format prin paragogă (1-2). 5 (D. sunete sau silabe) Care se adaugă la sfârșitul unui cuvânt. 6-7 Referitor la paragogă (1-2). 8-9 De paragogă (1-2).
3. [DN] PARAGOGIC, -Ă adj. Referitor la paragogă, care se adaugă prin paragogă. [Cf. fr. paragogique].
4. [Scriban] *paragógic, -ă adj. (vgr. paragogikós). Gram. Pin paragogă: infinitiv paragogic (lat. fárier îld. fari, a vorbi).
5. [DOOM 3] paragogic adj. m., pl. paragogici; f. paragogică, pl. paragogice
6. [DOOM 2] paragogic adj. m., pl. paragogici; f. paragogică, pl. paragogice
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL