1. [DEX '09] PĂNUȘER, pănușere, s. n. (Reg.) Locul unde se păstrează, în timpul iernii, pănușile uscate. – Pănușă + suf. -ar.
2. [MDA2] pănușer sn [At: SFC III, 147 / Pl: ~e / E: pănușă + -ar] (Buc) Loc special amenajat, unde se păstrează, peste iarnă, pănușile (1).
3. [DOOM 3] pănușer (reg.) s. n., pl. pănușere
4. [DOOM 2] pănușer (reg.) s. n., pl. pănușere
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL