Definiție și ce înseamnă pantomim

1. [DEX '09] PANTOMIM, -Ă, pantomimi, -e, s. f., s. m. 1. S. f. Exprimare a ideilor și a sentimentelor prin gesturi, mimică, dans; p. ext. ansamblu de gesturi, de mișcări prin care se exprimă anumite idei și sentimente. 2. S. f. Gen de reprezentație teatrală în care actorii exprimă diverse acțiuni dramatice (numai) prin gesturi sau mimică; scenariul unei astfel de reprezentații. 3. S. m. (Rar) Actor de pantomimă (2); mim. – Din fr. pantomime, germ. Pantomime, it. pantomimo.

2. [MDA2] pantomim, ~ă [At: CR (1834), 341/26 / V: (pop) ~ină, (îvr) ~omie (Pl: ~ii) / Pl: ~i, ~e / E: fr pantomime, ger Pantomime] 1 sf Exprimare a ideilor și a sentimentelor prin gesturi, mimică, dans. 2 sf Ansamblu de gesturi, de mișcări prin care se exprimă idei și sentimente. 3 sf Gen de reprezentație teatrală în care actorii exprimă diverse acțiuni dramatice numai prin pantomimă (1-2). 4 sf Piesă de teatru creată și jucată în acest gen. 5 sf (Pop; îe) A i se întâmpla (cuiva) o ~mă A avea ghinion. 6 sf (Rar) Baracă unde se joacă pantomime (3-4). 7-8 smf, a (Actor) care exprimă idei și sentimente numai prin gesturi, mimică, dans.

3. [DEX '98] PANTOMIM, -Ă, pantomimi, -e, s. f., s. m. 1. S. f. Exprimare a ideilor și a sentimentelor prin gesturi, mimică, dans; p. ext. ansamblu de gesturi, de mișcări prin care se exprimă anumite idei și sentimente. 2. S. f. Gen de reprezentație teatrală în care actorii exprimă diverse acțiuni dramatice (numai) prin gesturi sau mimică; scenariul unei astfel de reprezentații. 3. S. m. Actor de pantomimă (2); mim. – Din fr. pantomime, germ. Pantomime, it. pantomimo.

4. [DLRLC] PANTOMIM, pantomimi, s. m. Actor de pantomimă; mim.

5. [DN] PANTOMIM s.m. Actor de pantomimă; mim. [< fr. pantomime, cf. lat. pantomimus, gr. pantomimos < pas – tot, mimos – imitator].

6. [MDN '00] PANTOMIM, -Ă I. s. m. actor de pantomimă; mim. II. s. f. exprimare a ideilor și sentimentelor prin mimică sau prin gesturi. ◊ reprezentație teatrală de acest gen; scenariul unei astfel de reprezentații. (< fr. pantomime, /II/, it. pantomimo, germ. Pantomime)

7. [Șăineanu, ed. VI] pantomim m. actor care joacă pantomime.

8. [Scriban] *pantomím m. (lat. pantomímus, vgr. pantómimos, d. pân, pantós, tot, și miméo, imitez). Actor care joacă în pantomime.

9. [DOOM 3] pantomim (mim) (rar) s. m., pl. pantomimi

10. [DOOM 2] pantomim (mim) (rar) s. m., pl. pantomimi

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

[MDN '00] PARTIDAR, -Ă adj. care se bazează pe criterii partinice. (< partid + -ar) […]
[Argou] partidulețu’ s. n. (dim., peior. – în perioada comunistă) Partidul Comunist Român. Sursă: DEX […]
1. [MDA2] partie sf [At: AGÂRBICEANU, L. T. 416 / V: păr~ / Pl: ~ii […]
[DAR] partifil s.m. (reg.) șef al unei echipe de lucrători forestieri. Sursă: DEX online sub […]
[DTM] partimento, în sec. 17 și 18, practică a improvizării* de melodii și chiar de […]
1. [DEX '09] PARTITIV, -Ă, partitivi, -e, adj. (Gram.; despre forme flexionare sau despre construcții; […]
[DTM] partiturophon v. electrofone, instrumente. Sursă: DEX online sub licență GNU GPL
1. [DEX '09] PARTITĂ, partite, s. f. (Muz.) Suită. – Din it. partita. 2. [MDA2] […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro