1. [DEX '09] PANDURIME s. f. (Rar) Mulțime de panduri, totalitatea pandurilor. – Pandur + suf. -ime.
2. [MDA2] pandurime sf [At: BOLLIAC, O. 151 / Pl: (rar) ~mi / E: pandur + -ime] 1-7 (Csc) Mulțime de panduri (1-7). 8 (Spc) Armată a lui Tudor Vladimirescu.
3. [DLRLC] PANDURIME s. f. (Colectiv, rar) Mulțime, oaste de panduri. Slugerul Tudor trece Oltul, ajunge în munții Gorjului și Mehedințului și începe a scula pandurimea. GHICA, S. 101.
4. [Șăineanu, ed. VI] pandurime f. oaste de panduri.
5. [Scriban] panduríme f. (d. pandur). Oaste de pandurĭ.
6. [DOOM 3] pandurime (înv.) s. f., g.-d. art. pandurimii
7. [DOOM 2] pandurime (rar) s. f., g.-d. art. pandurimii
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL