1. [DEX '09] PANCOVĂ, pancove, s. f. (Reg.) Gogoașă sau minciunea (de mâncat). – Din magh. pánk.[1]
2. [MDA2] pancovă sf [At: KLEIN, D. 394 / V: pancof sn, pancoș smn, ~otă, pancov sn / Pl: ~ve / E: mg pánkó] (Acl; pop; mpl) 1 (Trs; Ban) Gogoașă. 2 (Trs; Ban) Minciunică. 3 (Trs; Ban) Uscățele. 4 (Reg) Clătită. 5 (Buc; Trs) Colțunași. 6 (Reg) Ouă ochiuri. 7 (Reg; îf pancoș) Omletă.
3. [DEX '98] PANCOVĂ, pancove, s. f. (Reg.) Gogoașă sau minciunea (de mâncat). – Din magh. pánk.
4. [DLRLC] PANCOVĂ, pancove, s. f. (Regional) Gogoașă (1). Toma luă o pancovă și mușcă din ea. V. ROM. februarie 1952, 111. Un lemnuș cu patru crengi... pe care se înșiră de jos pînă sus pancove. La TDRG. Cele mai alease pașteturi, turte... pancove și alte dulcețuri. ȚICHINDEAL, F. 446.
5. [Șăineanu, ed. VI] pancovă f. Mold. Tr. ochiuri de ouă. [Ung. PANKÓ (din nemț. Pfannkuchen)].
6. [Scriban] páncovă f., pl. e (ung. pánkó, pol. ceh. pampuch, d. germ. pfann-kuchen, d. pfanne, tigaĭe, și kuchen, prăjitură). Trans. Uscățea. – Și páncov (n., pl. e), ochĭ, mîncare de oŭ întreg (Vicĭu).
7. [MDA2] pancof sn vz pancovă
8. [MDA2] pancoș sn vz pancovă
9. [MDA2] pancotă2 sf vz pancovă
10. [MDA2] pancotă1 sf [At: RĂDULESCU-CODIN, 56 / Pl: ~te / E: ns cf panc2] (Mun) 1 Om îndărătnic la muncă Vz cârnic. 2 Om fără căpătâi.
11. [MDA2] pancov sn vz pancovă
12. [Scriban] páncoș n., pl. urĭ (ung. pánko, V. pancovă). Trans. Bc. Scrob, jumărĭ.
13. [DOOM 3] pancovă (reg.) s. f., g.-d. art. pancovei; pl. pancove
14. [DOOM 2] pancovă (reg.) s. f., g.-d. art. pancovei; pl. pancove
15. [DER] pancovă (pancove), s. f. – 1. Gogoașă. – 2. Omletă. – Var. pancov, pancoș. Germ. Pfannkuchen (Cihac, II, 241), în parte prin intermediul mag. pankó. În Trans., cf. REW 6188.
16. [DAR] pancovă, pancove, s.f. (reg.) 1. gogoașă, minciunea, uscățele. 2. clătită. 3. colțunași. 4. omletă. 5. (la pl.) ouă ochiuri.
17. [DRAM 2021] páncovă, pancove, s.f. (reg.) Produs de patiserie din aluat dulce, dospit, fript în baie de ulei; gogoașă. – Din magh. pánkó „gogoașă” (Șăineanu, DEX, MDA).
18. [DRAM 2015] pancovă, pancove, s.f. – (reg.; gastr.) Produs de patiserie din aluat dulce, dospit, fript în baie de ulei; gogoașă. – Din magh. pánkó „gogoașă” (Șăineanu, Scriban; Cihac, cf. DER; DEX, MDA) < germ. Pfannkuchen < pfanne „tigaie” și kuchen „prăjitură” (Scriban).
19. [DAR] pancotă2, pancote, s.f. (reg.) gogoașă, minciunică, uscățele; pancovă.
20. [DAR] pancotă1, pancote, s.f. (reg.) 1. om îndărătnic la muncă; cârnic. 2. om fără căpătâi; derbedeu.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL