1. [DEX '09] PANACOD, panacoade, s. n. Scândură de anumite dimensiuni, care se acoperă cu o cârpă curată și pe care se așază bucățile de aluat înainte de a fi introduse în cuptor; formă, tipar pentru aluat. – Din ngr. pinakotí.
2. [MDA2] panacod sn [At: SCRIBAN, D. / V: (reg) ~ot, ~cadă sf, ~oadă sf / Pl: ~oade / E: ngr πινακωτή] Scândură de anumite dimensiuni, care se acoperă cu o cârpă curată și pe care se așază bucățile de aluat, înainte de a fi introduse în cuptor Si: formă, tipar.
3. [MDA2] panacadă sf vz panacod
4. [MDA2] panacoadă sf vz panacod
5. [MDA2] panacot sn vz panacod
6. [Scriban] panacót n., pl. oate (ngr. pinakóti, scîndură de dus aluatu la cuptor [infl. de pinakidi, tăbliță], d. it. pane cotto, pîne coaptă; alb. panikotă, pîne coaptă, panikoté, covată în care se pune pînea coaptă). Mold. Munt. Formă (tipar) p. cozonacĭ. Scîndură (cu scobiturĭ saŭ nu) pe care brutariĭ duc pînea la cuptor. – În Munt. maĭ des -od, pl. -oade. V. cîrpător.
7. [DOOM 3] panacod s. n., pl. panacoade
8. [DOOM 2] panacod s. n., pl. panacoade
9. [DER] panacot (-oate), s. n. – Formă pentru cornuri și chifle. – Megl. pănăcot. Ngr. πιναϰότι < it. pane cotto (Scriban), cf. alb. panikotë, bg. panakoda.
10. [Argou] a da cu panacotu’ expr. (intl.) a fura din buzunare.
11. [Argou] panacot, panacoturi s. n. (intl.) înghesuială, aglomerație. 2. furt din buzunar. 3. tramvai.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL