1. [DEX '09] PAMBRIU, pambriuri, s. n. (Înv.) Stofă de lână merinos. – Et. nec.
2. [MDA2] pambriu sn [At: DOC. EC. 372 / V: ~bliu, ~brâu, ~ia sfa / Pl: ~uri / E: nct] 1 (Înv) Stofă de lână merinos. 2 (Mun) Haină. 3 (Mun) Testemel. 4 (Mun) Năframă. 5 (Reg) Brâu de încins peste mijloc. 6 (Mun; îf pambria) Horă nedefinită mai îndeaproape 7 (Mun; îf pambria) Melodie după care se execută pambria (6).
3. [DLRLC] PAMBRIU s. n. (Învechit) Stofă de lînă. Vezi...bătrîni boieri îmbrăcați peste anterie de pambriu cu binișuri. CAMIL PETRESCU, O. II 400. Vodă era... cu o scurteică lungă de pambriu verde. GHICA, S. A. 47. Dar nu-i poartă ciobănește, Ci mi-i poartă chip domnește, Cu caftane de pambriu. TEODORESCU, P. P. 474.
4. [Șăineanu, ed. VI] pambriu n. 1. stofă de merinos; giubea de pambriu albastru NEGR.; 2. testemel (în Vlașca). [Origină necunoscută].
5. [Scriban] pambríŭ n., pl. e și urĭ (turc.?). Vechĭ. Un fel de stofă de merinos. Azĭ. Munt. vest. Testemel.
6. [MDA2] pambliu sn vz pambriu
7. [MDA2] pambrâu sn vz pambriu
8. [MDA2] pambria sf vz pambriu
9. [DOOM 3] pambriu (înv.) s. n., art. pambriul; pl. pambriuri
10. [DOOM 2] pambriu (înv.) s. n., art. pambriul; pl. pambriuri
11. [DER] pambriu (pambriuri), s. n. – 1. (Înv.) Postav de lînă. – 2. (Munt.) Basma, testemel. Origine îndoielnică. Pare o deformație populară a lui Cambrai, celebru în Evul mediu prin țesăturile sale, cf. chembrică și sp. cambray.
12. [DAR] pambriu, pambriuri, s.n. (înv.) 1. stofă de lână merinos. 2. testemel, năframă; basma. 3. un fel de haină. 4. un fel de brâu încins. 5. (art.) numele unei hore; melodia după care se execută această horă.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL