1. [MDA2] păluială3 sf vz păruială1
2. [MDA2] păluială1 sf [At: CHEST. V, 94 / Pl: ~ieli / E: pălui1 + -eală] 1 (Reg) Așezare a ierbii, a fânului etc. în pale1 (1) Si: păluire (1), păluit1 (1). 2 Așezare în straturi, în grămezi Si: păluire (2), păluit1 (2). 3 Dărăcire a lânii Si: păluire (3), păluit1 (3). 4 Vânturare a cerealelor Si: păluire (4), păluit1 (4).
3. [MDA2] păluială2 sf [At: DIACONU, P. 11 / Pl: ~ieli / E: pălui2 + -eală] (Mol) 1 Tranzacție. 2 (Spc) Învoială cu privire la administrarea unei stâne.
4. [DEX '09] PĂRUIALĂ, păruieli, s. f. (Fam.) Acțiunea de a (se) părui1 (1); p. gener. încăierare, bătaie, chelfăneală. [Pr.: -ru-ia-] – Părui1 + suf. -eală.
5. [MDA2] păruială2 sf [At: LEXIC REG. 62 / Pl: ~ieli / E: părui2 + -eală] 1 Împrejmuire sau delimitare prin pari1 (1) Si: păruire2 (1), păruit2 (1). 2 Punere a aracilor la vie sau la alte plante Si: păruire2 (2), păruit2 (2). 3 Bătaie cu parul1 (1) Si: păruire2 (3), păruit2 (3). 4 (Ccr) Totalitate a parilor1 (1) așezați vertical între buiandrugi, pentru a fixa vălătucii la casele de lut.
6. [MDA2] păruială1 sf [At: POLIZU / V: (reg) pălu~ / Pl: ~ieli, (reg) ~iele / E: părui1 + -eală] (Fam) 1 (Tăb) Îndepărtare a părului de pe pieile crude Si: păruire1 (1), păruit1 (1). 2-3 (Bătaie prin) tragere de păr1 (2-3) Si: păruire1 (2-3), păruit1 (2-3). 4 (Pgn) Bătaie. 5 (Reg) Batjocură. 6 (Tăb; rar) Unealtă cu care se îndepărtează părul1 de pe cergi.
7. [DLRLC] PĂRUIALĂ, păruieli, s. f. Acțiunea de a se părui1 (1), încăierare. A fost o păruială în toată legea. CAMIL PETRESCU, O. I 318. La urmă se sfîrșește cheful cu păruieli zdravene ori cu capete sparte. DUNĂREANU, CH. 103. ♦ Bătaie, chelfăneală. Îl luară la trei parale și-i dădură o păruială strașnică. ISPIRESCU, la TDRG.
8. [Șăineanu, ed. VI] părueală f. încăierare: ceartă fără păruială n’are haz.
9. [Scriban] păruĭálă f., pl. ĭelĭ. Fam. Acțiunea de a saŭ de a se părui.
10. [DOOM 3] păruială s. f., g.-d. art. păruielii; pl. păruieli
11. [DOOM 2] păruială s. f., g.-d. art. păruielii; pl. păruieli
12. [MDO] păruială, pl. păruieli
13. [IVO-III] păruială, -ieli.
14. [DAR] păluială1, păluieli, s.f. (reg.) 1. așezare a ierbii, a fânului în pale. 2. așezare în straturi, în grămezi. 3. dărăcire (a lânii). 4. vânturare (a cerealelor).
15. [DAR] păluială2, păluieli, s.f. (reg.) tranzacție, învoială (privind administrarea unei stâne).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL