1. [MDA2] pălmire sf [At: DRLU / Pl: ~ri / E: pălmi] (Reg) 1-2 Pălmuire (1-2).
2. [MDA2] pălmi vt [At: DRLU / Pzi: ~esc / E: palmă1] 1-2 (Reg; Trs) A pălmui (1-2). 3 (Reg) A apăsa cu palma1 pentru a da o anumită formă unui obiect.
3. [DLRLV] PĂLMIRE s. f. (Mold.) Pălmuire. Ne tîmpină altă vamă, care era tîlhărească, întru carea era toată facerea de mînie și toată bătaia și pălmirea, lovitura și uciderea,. VSV 1691, 136v; cf. VSV 1742, 188r. Etimologie: pălmi. Vezi și pălmi.
4. [DLRLV] PĂLMI vb. (Mold.) A pălmui. Aceia era cei goniți pentru dreptate den oamenii cei credincioși, fiind batgiocoriți și pălmiți fără vină. VSV 1691, 153v; cf. VSV 1742, 207r. Etimologie: palmă + suf. -i. Vezi și pălmire.
5. [DAR] pălmi, pălmesc, vb. IV (reg.) 1. a pălmui. 2. a apăsa cu palma un obiect (pentru a-i da formă).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL