1. [MDA2] pălăvrit1 sn [At: UDRESCU, GL. / Pl: ~uri / E: pălăvri] 1 (Reg) Pălăvrăgeală (1). 2 (Mun) Cicălire.
2. [MDA2] pălăvrit2, ~ă smf, a [At: UDRESCU, GL. / Pl: ~iți, ~e / E: pălăvri[1]] 1-2 Pălăvrăgit (1-2).
3. [MDA2] palavra v vz pălăvri
4. [MDA2] pălăvri v [At: ISIS (1859) 12/1 / V: (îvr; cscj) palavra (Pzi: 3 palavră) / Pzi: ~resc / E: palavră] 1 vit (Reg) A pălăvrăgi. 2 vt (Mun) A cicăli.
5. [DAR] pălăvrit2, -ă, adj. (reg.) pălăvrăgit.
6. [DAR] pălăvri, pălăvresc, vb. IV (reg.) 1. a pălăvrăgi. 2. a cicăli.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL