1. [DEX '09] PĂFTĂLUȚĂ, păftăluțe, s. f. (Pop.) Diminutiv al lui pafta. – Pafta + suf. -ăluță.
2. [MDA2] păftăluță sf [At: (a. 1801) IORGA, S. D. VIII, 38 / Pl: ~țe / E: pafta + -uță] (Mpl) 1-2 Pafta (1) (mică) Si: păftăliță (1-2).
3. [DEX '98] PĂFTĂLUȚĂ, păftăluțe, s. f. Diminutiv al lui pafta. – Pafta + suf. -ăluță.
4. [DLRLC] PĂFTĂLUȚĂ, păftăluțe, s. f. Diminutiv al lui pafta. Cingătoarea le era de mătase, mai lată decît a căpitanilor, și prinsă cu cîte două păftăluțe de aur. ISPIRESCU, M. V. 44. – Variantă: paftaluță (ALECSANDRI, P. P. 349) s. f.
5. [DLRLC] PAFTALUȚĂ s. f. v. păftăluță.
6. [DOOM 3] păftăluță (pop.) s. f., g.-d. art. păftăluței; pl. păftăluțe
7. [DOOM 2] păftăluță (pop.) s. f., g.-d. art. păftăluței; pl. păftăluțe
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL