1. [DEX '09] PĂCURĂRIE, păcurării, s. f. (Înv. și reg.) Îndeletnicirea păcurarului1; ciobănie. – Păcurar1 + suf. -ie.
2. [MDA2] păcurărie1 sf [At: DRLU / Pl: ~ii / E: păcurar1 + -ie] 1-4 (Îrg) Păcurărit1 (1-4).
3. [MDA2] păcurărie2 sf [At: (a. 1806) URICARIUL, X, 214 / Pl: ~ii / E: păcură + -ărie] (Înv) Prăvălie în care se vindea păcură (2).
4. [DOOM 3] păcurărie (înv., reg.) s. f., art. păcurăria, g.-d. păcurării, art. păcurăriei
5. [DOOM 2] păcurărie (înv., reg.) s. f., art. păcurăria, g.-d. păcurării, art. păcurăriei
6. [DAR] păcurărie2, păcurării, s.f. (înv.) prăvălie, loc în care se vindea păcura.
7. [DRAM 2021] păcurăríe, păcurării, s.f. (reg.) Ciobănie, păstorie. – Din păcurar + suf. -ie (DEX).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL