1. [DEX '09] PĂCURĂRESC, -EASCĂ, păcurărești, adj. (Înv. și reg.) Care aparține păcurarului1, privitor la păcurar1; ciobănesc, păstoresc. – Păcurar1 + suf. -esc.
2. [MDA2] păcurăresc, ~ească a [At: ANON. CAR. / Pl: ~ești / E: păcurar1 + -esc] 1-4 (Îrg) Care aparține păcurarilor1 (1, 5-7) Si: păstoresc (1-5). 5 (Îs) Câine ~ Câine ciobănesc. 6 Zdravăn.
3. [DLRLC] PĂCURĂRESC, -EASCĂ, păcurărești, adj. De păcurar1; ciobănesc, păstoresc. Colibă păcurărească. ▭ Dragostea păcurărească [titlu]. COȘBUC, P. II 165.
4. [DEX '09] PĂCURĂRI, păcurăresc, vb. IV. Intranz. și tranz. (Înv. și reg.) A ciobăni, a păstori. – Din păcurar1.
5. [MDA2] păcurări vit [At: LB / Pzi: ~resc / E: păcurar1] (Îrg) 1-2 A păstori (1-2).
6. [DOOM 3] păcurăresc (înv., reg.) adj. m., f. păcurărească; pl. m. și f. păcurărești
7. [DOOM 2] păcurăresc (înv., reg.) adj. m., f. păcurărească; pl. m. și f. păcurărești
8. [DOOM 3] păcurări (a ~) (înv., reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. păcurăresc, 3 sg. păcurărește, imperf. 1 păcurăream; conj. prez. 1 sg. să păcurăresc, 3 să păcurărească
9. [DOOM 2] păcurări (a ~) (înv., reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. păcurăresc, imperf. 3 sg. păcurărea; conj. prez. 3 să păcurărească
10. [DLRLV] PĂCURĂRESC adj. (Ban.) Ciobănesc, păstoresc. Pĕkurĕresh. Pastoralis. AC, 359. Etimologie: păcurar + suf. -esc.
11. [DRAM 2021] păcurărí, păcurăresc, v.i. (reg.) A păstori. – Din păcurar (DEX, MDA).
12. [DRAM 2015] păcurări, păcurăresc, vb. intranz. – (reg.) A păstori. – Din păcurar (DEX, MDA).
13. [DRAM] păcurări, păcurăresc, vb. intranz. – A păstori. – Din păcurar.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL