1. [DEX '09] PĂCURĂREL, păcurărei, s. m. (Pop.) Păcurăraș. – Păcurar1 + suf. -el.
2. [MDA2] păcurărel sm [At: MARIAN, Î. / Pl: ~ei / E: păcurar1 + -el] 1-10 (Șhp) Păcurar1 (1-2, 5-7) (mic și simpatic) Si: păcurăraș (1-10).
3. [DLRLC] PĂCURĂREL, păcurărei, s. m. Ciobănaș, păcurăraș. Am și eu un frate, Un frumos păcurărel, Și are un toporel. MARIAN, Î. 108.
4. [DOOM 3] păcurărel (pop.) s. m., pl. păcurărei, art. păcurăreii
5. [DOOM 2] păcurărel (pop.) s. m., pl. păcurărei, art. păcurăreii
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL