1. [DEX '09] PACIFICARE s. f. Acțiunea de a pacifica și rezultatul ei. – V. pacifica.
2. [MDA2] pacificare sf [At: NEGULICI / Pl: ~cări / E: pacifica] 1 Restabilire a păcii Si: (înv) pacificație (1), păceluire (1), păciuire (1), păciuilire (1). 2 Trecere treptată spre o viață pașnică2 (2) Si: (înv) pacificație (2), păceluire (2), păciuire (2), păciuilire (2). 3 Înlăturare a neînțelegerilor, a conflictelor, a dezordinii Si: aplanare, (înv) pacificație (3), păceluire (3), păciuire (3), păciuilire (3). 4 (Rar) Împăcare cu cineva cu care s-a aflat în conflict Si: (înv) pacificație (4), păceluire (4), păciuire (4), păciuilire (4). 5 (Fig; rar) Liniște de veci a omului după moarte Si: odihnă de veci, pace.
3. [DLRLC] PACIFICARE s. f. Acțiunea de a pacifica și rezultatul ei. Acțiunea de pacificare a țării trebuia dusă la capăt cu orice preț. GALAN, Z. R. 359. ♦ (Rar) Împăcare. Alexandru Vardaru vru să pună din nou mîna pe mîna lui Radu Comșa. Avea cuvintele de pacificare pe buze. C. PETRESCU, Î. II 90.
4. [DN] PACIFICARE s.f. Acțiunea de a pacifica și rezultatul ei. ♦ (Rar) Împăcare, liniștire. [< pacifica].
5. [Șăineanu, ed. VI] pacificare f. restabilirea păcii într’un Stat sau între popoare beligerante.
6. [DEX '09] PACIFICA, pacific, vb. I. Tranz. 1. A face să înceteze conflictele armate, luptele etc., a restabili pacea. ♦ A pune capăt unui conflict, unor certuri, neînțelegeri etc.; a înlătura, a aplana. 2. (Rar) A restabili liniștea sufletească, a aduce împăcarea; a atenua durerea fizică; a liniști, a potoli. – Din fr. pacifier, it. pacificare.
7. [MDA2] pacifica vt [At: CR (1846), 231/30 / Pzi: pacific / E: cdp fr pacifier] 1 A restabili pacea. 2 (C. i. conflicte, certuri, neînțelegeri) A pune capăt. 3 (Rar) A restabili liniștea sufletească a celui chinuit de păcate. 4 (Rar) A atenua durerea fizică. 5 A potoli.
8. [DLRLC] PACIFICA, pacific, vb. I. Tranz. A restabili pacea, punînd capăt unor conflicte armate, unor tulburări, unor neînțelegeri. V. împăciui. ◊ (În concepția creștină) A restabili liniștea sufletească (a celui chinuit de păcate); a liniști. Eu celălalt, cel adevărat... acela fă să fie pacificat. GALACTION, O. I 219.
9. [DN] PACIFICA vb. I. tr. A face să înceteze conflictele armate, luptele, dezordinile; a restabili pacea, ordinea. [P.i. pacific. / cf. lat., it. pacificare, fr. pacifier].
10. [MDN '00] PACIFICA vb. tr. a restabili pacea, ordinea. (< fr. pacifier, lat., it. pacificare)
11. [Șăineanu, ed. VI] pacificà v. a restabili pacea.
12. [Scriban] 2)*pacífic, a -á v. tr. (lat. pacifico, -ficáre. V. edific). Liniștesc, restabilesc pacea.
13. [Scriban] *pacificațiúne f. (lat. pacificátio, -ónis). Acțiunea de a pacifica. – Și -áție și -áre.
14. [DOOM 3] pacificare s. f., g.-d. art. pacificării
15. [DOOM 2] pacificare s. f., g.-d. art. pacificării
16. [DOOM 3] pacifica (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. pacific, 2 sg. pacifici, 3 pacifică; conj. prez. 1 sg. să pacific, 3 să pacifice
17. [DOOM 2] pacifica (a ~) vb., ind. prez. 3 pacifică
18. [MDO] pacifica (ind. prez. 3 sg. și pl. pacifică)
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL