1. [MDA2] paceariz, ~ă smf, a [At: CADE / V: ~râs, ~rât, ~eriz, păcer~ / Pl: ~i, ~e / E: srb pačariz „stricăciune”, „pagubă”] 1-2 (Ban și Olt) (Persoană) care are un defect fizic. 3-4 (Ban; Olt) (Persoană) urâtă. 5-8 (Copil sau om) mic de statură, vioi, poznaș, obraznic.
2. [MDA2] pacearâs, ~ă smf, a vz paceariz
3. [MDA2] pacearât, ~ă smf, a vz paceariz
4. [MDA2] paceriz, ~ă smf, a vz paceariz
5. [MDA2] păceriz, ~ă sm, a vz paceariz
6. [DER] paceariz (-iji), s. m. – (Olt., Banat) Persoană urîtă, pocită; neserios. Sb. pačariz (Candrea).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL