1. [MDA2] ovocit sn [At: DN3 / Pl: ? / E: fr ovocyte] Oocit.
2. [DN] OVOCIT s.n. Oocit. [< fr. ovocyte, cf. lat. ovum – ou, gr. kytos – celulă].
3. [MDN '00] OVOCIT s. n. celulă rezultată din diviziunea unei ovogonii; oocit. (< fr. ovocyte)
4. [DETS] OVO- „ou, ovul, oval, ovular”. ◊ L. ovum „ou” > fr. ovo-, engl. id., it. id. > rom. ovo-. □ ~centru (v. -centru), s. n., centru divizionar al celulei-ou; ~cit (v. -cit), s. n., celulă sexuală femelă în curs de maturație, la animale; ~geneză (v. -geneză), s. f., proces de formare a ovulelor la animale; ~gon (v. -gon1), s. n., cavitate în care se formează oosfera, specifică talofitelor; ~gonie (v. -gonie), s. f., celulă cu care începe procesul de ovogeneză; ~id (v. -id), adj., oviform*; sin. ovoidal; ~mucoid (v. muco-, v. -id), s. n., glucoproteidă din grupa mucinoizilor, cu structură analoagă mucinelor; ~plasmă (v. -plasmă), s. f., citoplasmă a oului; ~scop (v. -scop), s. n., aparat cu care se urmărește dezvoltarea embrionului în timpul incubației.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL