1. [DEX '09] OTÂNJI, otânjesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A lovi tare pe cineva; a bate. – Et. nec.
2. [MDA2] otânci2 v vz otânji
3. [MDA2] otânji vt [At: CREANGĂ, A. 107 / V: (reg) otingi, ~nci / Pzi: ~jesc / E: nct] (Reg) A lovi tare pe cineva cu o nuia, cu o bâtă etc. Si: a bate, a (pfm) cotonogi.
4. [MDA2] otingi v vz otânji
5. [CADE] OTÎNJI (-jesc) vb. tr. Mold. A stîlci, a ciunti în bătaie: acuși te-oiu ~ cu ceva, de nu te-i putea hrăni în toată viața (CRG.); cînd oiu lua o jărdie și ți-oiu ~ cîteva acuși! (RV.-CRG.) [vsl. *otŭtąžiti].
6. [DLRLC] OTÎNJI, otînjesc, vb. IV. Tranz. (Mold.) A lovi tare; a bate. V. cotonogi. N-apucă să isprăvească vorba, căci plutașul cel tînăr se apropie, ridicînd bîta să-l otînjească. DUNĂREANU, CH. 136. Încă te obrăznicești? Acuș te-oi otînji cu ceva, de nu te-i putea hrăni în toată viața. CREANGĂ, A. 107.
7. [Șăineanu, ed. VI] otânjì v. Mold. a ologi în bătaie: acuș te oiu otânji cu ceva CR. [Cf. otinci, a se obosi = slav. OTĬNĬČATI, a se extenua].
8. [Scriban] cotrocésc v. tr. (d. cotroc. Cp. cu scotocesc și cotropesc). Vest. Acoper, învălesc. Scotocesc: Cu cine aĭ lăsat casa? – Goală, cu ușile deschise. Barem să nu le spargă de vor s’o cotropească (Vl., VR. 1924, 9, 287). – Și -oșesc scotocesc (Vc.); cotîrcesc, învălesc (Gorj), otînjesc (Arg.).
9. [Scriban] otînjésc v. tr. (var. din otîncesc supt infl. luĭ tînjesc). Mold. Trans. Olt. Iron. Lovesc răŭ cu ceva peste șale saŭ aĭurea: la otînjit c’un cĭomag. – În Munt. otîncesc, în Mold. nord. și tăunjesc și tăuzesc (cp. cu tăujer).
10. [Scriban] tăunjésc și tăuzésc v. tr. V. otînjesc.
11. [DOOM 3] otânji (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. otânjesc, 3 sg. otânjește, imperf. 1 otânjeam; conj. prez. 1 sg. să otânjesc, 3 să otânjească
12. [DOOM 2] otânji (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. otânjesc, imperf. 3 sg. otânjea; conj. prez. 3 să otânjească
13. [Argou] otânji, otânjesc v. t. (reg.) a bate, a desfigura în bătaie
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL