1. [DEX '09] OSTENICIOS, -OASĂ, ostenicioși, -oase, adj. (Înv. și pop.) Obositor, istovitor; anevoios, dificil. – Osteni + suf. -cios.
2. [MDA2] ostenicios, ~oasă a [At: CODRU-DRĂGUȘANU, C. 241 / V: (îrg) ostăn~, ostin~ / Pl: ~oși, ~oase / E: osteni + -(i)cios] (Îrg) Ostenitor.
3. [CADE] OSTENICIOS adj. Ostenitor, care ostenește: pentru această ostenicioasă treabă (CRG.); cu cît de ~ este drumul, cu atîta e și pitoresc (NEGR.) [osteni].
4. [DEX '98] OSTENICIOS, -OASĂ, ostenicioși, -oase, adj. (Înv. și reg.) Obositor, istovitor; anevoios, dificil. – Osteni + suf. -cios.
5. [DLRLC] OSTENICIOS, -OASĂ, ostenicioși, -oase, adj. (Învechit) Obositor, ostenitor, istovitor. Cu cît de ostenicios este drumul, cu atîta e și pitoresc. NEGRUZZI, S. I 308.
6. [Șăineanu, ed. VI] ostenicios a. care ostenește lesne: ostenicioasă treabă CR.
7. [Scriban] ostenicĭós, -oásă adj. Ostenitor, care cauzează osteneală: muncă ostenicĭoasă.
8. [MDA2] ostănicios, ~oasă a vz ostenicios
9. [MDA2] ostinicios, ~oasă a vz ostenicios
10. [DOOM 3] ostenicios (înv., pop.) adj. m., pl. ostenicioși; f. ostenicioasă, pl. ostenicioase
11. [DOOM 2] ostenicios (înv., pop.) (-cios) adj. m., pl. ostenicioși; f. ostenicioasă, pl. ostenicioase
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL